It's Not Incest!

Capitolul 23.

Shiro's p.o.v. (de dragul vremurilor apuse)

- Apropo de confortabil, se face cumva că stai în braţe la unchiul Shiro? Voi nu aveţi mai multe scaune?

- Ai cam mult tupeu să mă tachinezi, să nu crezi că mama ta nu va afla despre asta. Hai pa!

Spune Black rapid, dând câteva clickuri și închizând apelul, în întreaga încăpere lăsându-se liniștea. Clipesc în mod repetat, încercând să procesez ceea ce tocmai s-a întâmplat, apoi mă trezesc întrebând:

- De ce ai făcut asta?

- De ce am făcut ce?

Răspunde el la întrebarea mea cu o altă întrebare, evitând să privească spre mine. Mă încrunt la el, apoi îmi pun mâna dreaptă pe obrazul lui stâng și îi întorc capul spre mine, forțându-l să mă privească. Imediat ce dau cu ochii de fața lui, încruntătura mea dispare, fiind înlocuită de un semi-zâmbet, semi-rânjet. 

Black roșește.

- De ce ai închis apelul, Black?

Întreb eu șoptit, în timp ce  îl mângâi ușor pe obraz și îmi apropii fața de a lui. Black evită pe cât de mult posibil să privească spre mine, dar nu se retrage și nici nu îmi îndepărtează mâna, ceea ce era un semn pentru mine că e în regulă să continui ce făceam. Îmi închid ochii și îmi lipesc fruntea de a lui, distanța minusculă dintre noi permițându-mi să îi simt respirația caldă peste buzele mele și obrajii înroșindu-se tot mai mult.

- Te-ai supărat? Voiai să mai vorbești cu ei?

- Nu. Cum să mă supăr, Black? În ultimii ani de câte ori m-am supărat eu pe tine?

- Niciodată.

- Păi vezi?

Îmi lipesc buzele de ale lui într-un sărut scurt, apoi îmi deschid ochii și mă îndepărtez cât să îi pot vedea fața. Zâmbesc, în timp ce îmi pun și cealaltă mână pe obrazul lui, după care îl mai sărut o dată la fel de rapid și la fel de scurt, ceea ce îl face pe Black să se încrunte.

- Dacă tot mă săruți, de ce nu o faci ca lumea?

Mă așteptam la asta din partea lui. Aș fi putut pune și pariu că asta va spune, vreau să zic: un tsundere rămâne tsundere, nu contează cât timp trece!

- Dacă tot vrei să te sărut, de ce nu ceri ca lumea, tsundere?

Întreb eu retoric, privindu-l cu o sprânceană ridicată. Black pufnește din nas, lucru care îl face să arate de-a dreptul adorabil, dacă pot să menționez asta, apoi spune:

- Nu sunt tsundere.

- Da, nu ești.

Preț de câteva clipe, între noi se lasă liniștea, până când adaug:

- La fel cum nici nu vrei să te sărut acum.

Black își dă ochii peste cap, apoi oftează și își înfășoară brațele în jurul gâtului meu. Mă privește fix în ochi și spune un doar fă-o odată, dar nu apuc să fac nimic pentru că mi-o ia el înainte și își lipește buzele de ale mele într-un sărut care devenea din ce în ce mai intens. Văzându-mă sărutat de Black, nu stau prea mult pe gânduri și îi răspund, dar îl las pe el să conducă pentru că mă amuză teribil de mult reacțiile lui. 

Odată ce rupem sărutul din cauza lipsei de oxigen, îmi pun mâinile în jurul taliei lui Black și mă pregătesc să mă ridic cu tot cu el, dar ezit când îl aud spunând: