It's Not Incest!

Capitolul 79.

Indigo's p.o.v.

- Văd că te ții bine, hmm? Nu te credeam genul care să bea atât de mult!

- Ce fel de barman aș fi dacă m-aș îmbăta ușor?

Întreabă Green cu un zâmbet pe buze, în timp ce ne mai toarnă amândurora niște băutură. 

- Bine punctat!

Spun eu, începând să râd. La rândul lui, Green râde și el, apoi își ridică paharul și îl ciocnește de al meu, înainte de a da pe gât tot conținutul lui. Îl privesc satisfăcută, apoi dau pe gât băutura mea și îi fac semn să îmi mai pună.

- Mă bucur să văd că te simți mai bine!

- Mă crezi dacă îți spun că am băut așa mult încât nu mai simt absolut nimic?

Eu și Green ne privim unul pe altul, o liniște solemnă lăsându-se între noi, idnorând muzica de pe fundal, până când pufnim amândoi în râs, deși nu era nimic amuzant în discuția noastră, iar o parte din mine își făcea puțin griji pentru el. Îmi șterg o lacrimă de la atâta râs, apoi trag cu coada ochiului la cuplul care era direct responsabil pentru starea noastră de bine, dacă o pot numi așa. Fără să vreau, observ o siluetă apropindu-se de ei, ceea ce mă face să mă întorc cu totul la ei, pentru a vedea mai bine.

Observând mișcarea mea, evident, Green se oprește din râs și privește în direcția în care mă uitam eu, oftând. La rândul meu, oftez și eu și îmi pun cotul pe tejghea, în timp ce îmi sprijin capul în podul palmei.

- Sunt evident gay și tot atrag fete! E așa frustrant! Uită-te și tu ce frumusețe! 

Spun eu scrâșnind din dinți.

- Ămm... Indig-

Dă Green să spună ceva, dar îl întrerup când analizez mai atent scena din fața mea.

- Stai! Aia-i a mea!

Strig eu, făcându-l pe Green să râdă și cel mai probabil atrăgând atenția câtorva clienți, pe care aleg să îi ingor și să mă întorc înapoi cu fața la bar, până nu captez mai multe priviri decât erau deja pe mine.

- Zi-mi, te rog, că nu m-a auzit...

- Aș vrea să pot spune asta, dar se îndreaptă spre noi, deci clar te-a auzit.

- La naiba!

- Bună seara!

Tresar când aud vocea familiară a... iubitei mele, și mă întorc spre ea cu un zâmbet pe buze.

- Bună...

Spun eu, sperând că nu eram prea roșie la față. Cyan își apleacă capul într-o parte, analizându-mă atent, ceea ce, nu voi nega, mă intimida puțin. Niciuna din noi nu spune nimic, până când Cyan își îndreptă capul și mă privește zâmbind.

- Gata pentru întâlnirea noastră?

Întreabă ea, întinzându-și mâna spre mine. Privesc spre ea, apoi peste umăr la Green, care părea să fie în regulă, dar nu complet treaz. Cyan continuă să își țină mâna întinsă, iar eu tresar și o iau de ea, apoi mă ridic cu ajutorul ei, bucurându-mă în sinea mea că, deși băusem mult, mă puteam ține pe picioare. 

- Unde e mama ta? Aș dori să o salut înainte să plecăm.

- Doamna Iris e la etaj, pot să o chem dacă e nevoie!

Spune Green, oferindu-i lui Cyan un zâmbet. Aceasta din urmă îi răspunde la zâmbet, apoi își scutură mâna liberă în semn de nu.

- Nu te deranja. Sunt mulți clienți pe aici, pari ocupat. Putem merge noi la ea, nu, Indigo?