Capitolul 88.

541 56 16
                                    

De când aștept acest moment! :)

Rojo's p.o.v.

- Rojo, vino puțin! Rojo!

Strigă Violet dintr-odată, făcându-mă să tresar speriat. Mă ridic de pe canapea și mă îndrept în direcția din care se auzea vocea lui, îngrijorat de ce aș putea să văd. Ajuns în camera lui Violet, ochii mei se măresc în șoc când îl văd în genunchi pe podea, lângă pisica noastră.

- Ce s-a întâmplat?

Întreb eu, temându-mă de gândul că pisica ar fi murit sau ceva, iar Violet va deveni iar depresiv, ca atunci cu țestoasa aia a lui. 

- Portocala noastră...

- Da?

- A scuipat un ghem de păr în formă de inimă! Nu e drăguț?!

Niciodată, în toată viața mea, nu am vrut vreodată să îi trag una peste cap lui Violet, până în momentul ăsta...

- Oh, nu, totul până la colecționatul ghemelor de blană scuipate de un ghem de blană! Nu e drăguț, e dezgustător! 

- Cum poți spune asta, Rojo?!

- Pentru că așa e, Violet! Aruncă-l!

Spun eu pe un ton ferm, punându-mi mâinile în sân. Violet își ridică privirea spre mine și se uită la mine cu o expresie ofensată pe față, de parcă doar ce l-am înjurat de tată. 

- E destul că lasă păr peste tot, nu mai avem nevoie și de ghemele ei! Cel puțin eu unul știu că nu am nevoie, pentru că în camera mea lasă cel mai mult păr!

- Asta pentru că pe tine te place cel mai mult și stă mereu cu tine...

Protestează Violet, încercând să își apere portocala, neimpresionându-mă câtuși de puțin. 

- Nu îmi pasă! M-am săturat să fac curat în fiecare zi, dacă nu vreau să mă trezesc cu un ghem de păr în pat. Și știi de ce altceva m-am săturat? Să nu am perdele și draperii la geamuri pentru că sare pe ele și le sfâșie!

- Nu face nimic rău, doar se joacă, e distractiv pentru ea. 

- E distractiv pentru ea, nu pentru mine! Și ba da! Face ceva rău! Sfâșie perdele, roade cabluri, sparge chestii și face mizerie peste tot! Și de parcă nu era destul asta, ce intră și ce iese în pisica asta, miroase absolut dezgustător!

Expresia de pe fața lui Violet se schimbă la auzul ultimului meu comentariu, evident fiind de acord cu mine.

- Nu cred că mă voi putea obișnui vreodată!

Adaug eu. Violet dă să spună ceva, dar se oprește și afișează o expresie gânditoare pe față, ceea ce îmi dă de înțeles că asta e șansa mea să îl determină să facă cum vreau eu. Inspir adânc, apoi expir, încercând să mă liniștesc și să vorbesc pe un ton cât mai calm și convingător, care să îl convingă pe Violet să facă ce e mai bine pentru toți trei. Mă așez pe podea lângă el și îmi pun mâna pe umărul lui pentru a-i atrage atenția. Acesta își întoarce privirea spre mine, apoi zâmbește când vede pisica sărind în poala mea și începând să se frece de mâna mea. Preț de câteva secunde mă simt prost că vreau să scap de ea, dar când văd cât păr îmi lasă pe mână, sentimentele mele de remușcare dispar complet.

- E simpatică portocala și tot restul, dar îmi place să mă uit la ea, nu să o cresc. Nu îți spun să o arunci pe stradă, sau să o duci la adăpost, dar poate... îi poți găsi alt loc unde să stea. Niciunul din noi nu știe să aibă grijă de o pisică. Știu că ne place pe amândoi, dar nu crezi că ar fi mai fericită cu cineva care ar iubi-o cu adevărat și ar avea grijă de ea cum trebuie? Poate cineva care are și alte pisici cu care să se joace?

It's Not Incest!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum