It's Not Incest!

Capitolul 43.

Violet's p.o.v.

Nu pot să înțeleg ce se întâmplă. De ce mă privesc cu toții, inclusiv Naranja, îngrijorați? De ce m-au chemat până aici să îmi arate asta? De ce... tati Azul arată exact la fel ca mine...

- Nu înțeleg. Asta vrea cumva să fie o glumă?

Întreb eu, vocea mea punând capăt liniștii. Mătușica roz mă strânge ușor de mână și mă bate pe umăr încurajator, în timp ce restul mă privesc cu simpatie.

- Nu e o glumă, Violet. 

- Nici noi nu înțelegem, scumpule...

- Tu știai? Voi nu aveţi poze în casă?

Întreabă dintr-odată Naranja, câștigându-și niște priviri încruntate din partea părinților săi, cel mai probabil din cauza modului prea direct în care a pus întrebarea.

- Să știu ce? Și nu, nu prea avem poze.

Spun eu derutat, privind poza cu tat- Azul și Amarillo. Oricum te-ai fi uitat la ea, se vedea clar că nu e photoshop, iar eu mai bine ca oricine știu, pentru că am lucrat în photoshop la un curs. Oricum te-ai uita la ea, deși a fost făcută cu mult timp în urmă, îl puteai recunoaște destul de ușor pe Amarillo, iar dacă te concentrai puțin mai mult, îți puteai da seama că persoana de lângă el era Azul. Oricum te-ai uita la ea, dacă nu ar fi diferită culoarea ochilor, ai vedea clar că persoana din poză arată exact la fel ca mine.

- Violet, noi... nu știm. Nu înțelegem cum de se întâmplă asta, nu am fi crezut-o dacă nu o vedeam cu proprii noștri ochi și ai văzut-o și tu, Azul și cu tine sunteți identici.

Spune Amarillo, punându-și mâna pe celălalt umăr al meu. Privesc spre el, apoi spre mătușica roz și dau din cap dezaprobator.

- Și asta ce ar trebui să însemne?

- Ne-am gândit mult la asta, de ieri și până azi când am descoperit, și am ajuns la concluzia că... unchiul Azul e... tatăl tău... biologic.

Spune Rojo, privindu-mă îngrijorat.

- Nu... nu se poate așa ceva.

- Doar din genele lui poate apărea o sosie.

Spune Naranja din senin.

- Acum vorbește și pe limba mea.

- Semănați prea mult pentru a fi o coincidență. Cum a spus și Rojo, noi credem că el e tatăl tău biologic. Altă explicație logică nu există.

- Logica a sărit pe geam de când am văzut poza aia, mătușel... nu se poate ca tati Azul să fie tatăl meu, eu am fost adoptat!

Știu asta încă de când eram mic, tati Grey m-a adoptat. Sunt fiul adoptat al lui Grey și Azul. De unde și până unde le-a venit ideea asta cum că aș fi fiul biologic al lui Azul?

- Dacă aș fi fost fiul lui, aș fi știut! Tati Grey și tati Azul nu au secrete față de mine!

Arunc o privire serioasă fiecăruia în parte în timp ce spun asta, dar când văd expresiile de pe fața lor, simt cum începe să îmi dispară puțin din siguranța pe care o aveam. Clipesc în mod repetat când îl văd pe Rojo evitând contactul vizual și mușcându-și buza de jos, apoi mă întorc spre mama lui și întreb:

- Părinții mei au secrete față de mine?

Mătușica roz evită să mă privească în ochi și oftează, refuzând să răspundă la întrebarea mea, deși nici nu era nevoie să o facă, judecând după reacția ei, răspunsul era evident.