Capitolul 38.

815 88 14
                                    

Am intrat la facultate copii!!! :3🎉🎊 Am un singur lucru de spus: după două săptămâni lungi, e bine să fii acasă în sfârșit! ^^

Violet's p.o.v.

Sunt cel mai fericit băiețel de pe pământ!

E ceva ce îmi spuneam adesea când eram mic și chiar și acum o fac. E adevărul. Am tot ce mi-aș putea dori și sunt fericit, iar acum că îi am și pe Rojo și Naranja... sunt incredibil de fericit! Ca să fiu sincer, nu mă așteptam să ajung într-o relație cu Naranja, pe lângă cea pe care o aveam deja, vreau să spun. Mereu am crezut că mă consideră enervant și că îl place doar pe Rojo... aparent nu... sau poate îl place pe Rojo atât de mult încât e dispus să mă suporte și să îl împartă cu mine... Nu știu. Nu am înțeles niciodată cum funcționează mintea lui, ceea ce mi se pare foarte dubios, pentru că seamănă așa mult cu tati Grey, iar el e o carte deschisă pentru mine, îl înțeleg perfect!

Chiar nu știu, dar oricare ar fi motivul din spatele acțiunilor lui, mă bucur că totul a decurs așa, iar acum suntem împreună toți trei, pentru că la mine totul a venit mereu la dublu și m-aș simți incomplet doar cu Rojo sau doar cu Naranja.

E prea devreme să mă gândesc la chestii de astea... Abia am ajuns împreună, trebuie să savurez clipa, pentru că totul e perfect în prezent! Totuși... un singur lucru îmi lipsește.

Mâncare.

- Neaţa, puiule...

Se aude o voce familiară spunând. Mă întorc în direcția din care s-a auzit și zâmbesc când îl văd pe tati Grey intrând în bucătărie cu o expresie somnoroasă pe față și căscând din când în când. 

- Neaţa, tati Grey! Ai dormit bine?

- Cât de cât, nu dorm prea bine când tatăl tău nu e lângă mine noaptea, dar tu? Când te-ai întors acasă?

Întreabă el, apropiindu-se de mine și sărutându-mă pe creștetul capului, înainte de a se așeza la bufet vis-a-vis de mine. 

- Am rămas peste noapte la Iris Club, m-am întors azi dimineață.

- Oh, dacă ai dormit la Iris atunci e bine... Ce mai face?

- E bine, ca de obicei, știi tu.

Tati Grey oftează și își scutură capul dezaprobator, apoi spune:

- Știu... Indigo cum e?

- Și ea e bine.

Mă rog, când am plecat de la club era nervoastă că am trezit-o din somn și arăta de parcă voia să mă omoare, dar când nu vrea ea să facă asta?

- Mă bucur să știu că sunt amândouă bine. Sunt responsabilitatea mea.

Tati Grey mereu spune că mami Iris și Indigo sunt responsabilitatea lui, chiar dacă ele sunt perfect capabile să se descurce singure. Oricât ar nega el, mami Iris e prietena lui și ţine la ea. Iar pe Indigo o vede ca pe fiica lui și o iubește aproape la fel de mult ca pe mine, dar eu câștig detașat.

- Aţi sărbătorit ziua lui Rojo, nu?

Întreabă el din senin, după o liniște inconfortabilă.

- Da! Ne-am distrat pe cinste!

Spun eu bucuros că și-a amintit. Nu că ar fi el uituc sau ceva, dar de obicei nu ţine minte lucruri dacă nu i le amintește tati Azul, ceea ce e de înţeles, pentru că a fost asistentul lui o perioadă îndelungată, înainte de a-l face tati Grey imaginea companiei lui.

It's Not Incest!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum