It's Not Incest!

Capitolul 74.

Fun fact: când m-am pus să scriu capitolul ăsta, am găsit o notiță pentru epilogul poveștii (de obicei îmi fac mai multe ciorne și las notițe cu idei prin ele, în funcție de cum vreau să se desfășoare povestea). E comic dacă stai să te gândești, eu din trecut era așa naivă! Credea că va termina cartea la capitolul ăsta, dar mai am așa mult de scris. Vorbeam acum câteva zile cu o prietenă pe subiectul ăsta și eram gen: fuck it, cartea asta o să aibă 100 de capitole! Ce mai încolo și încoace?! Am scris 73, cât mai e până la 100? Nu e ca și când aș trage de poveste, încă am multe idei și trebuie să se întâmple multe lucruri (am o listă, mai trebuie să bifez multe de pe ea până să termin cartea). Acum ea era ceva gen: poți doar să speri că va avea NUMAI 100 de capitole și nu mai mult, te știu eu, îți place să te lungești.

Chiar îmi place ;-; și suspansul... trăiesc pentru asta!

Da, deci aveți ce citi până scăpăm de carantină, tot răul spre bine! 

De asemenea, capitolul ăsta are peste 4300 se cuvinte, deci nu îl voi corecta penteu că mi-e lene, scuzați greșelile, dacă sunt.^^

Rojo's p.o.v.

Cine se îmbracă așa? Asta nu e o ținută adecvată pentru un club.

- E ceva în neregulă cu hainele mele?

Întreabă Cyan, privind în jos. Indigo se ridică în picioare și îi oferă un zâmbet, în încercarea de a o liniști și a o asigura că nu era neapărat ceva in neregulă, doar că nu e tocmai o ținută potrivită pentru locul ăsta.

- Eu nu văd nicio problemă cu hainele tale.

Spune Naranja, dându-și ochii peste cap, fără să aibă un motiv anume.

- Normal că tu nu vezi, ție îți alege Rojo hainele!

Strigă Violet, înainte de a se întoarce spre Cyan și a adăuga:

- Sunt haine de zi. Asta e tot. Nu prea merge să porți așa ceva într-un club.

- Oh... ei bine, nu dețin altele...

Spune Cyan, privind în altă parte, părând, pentru prima dată, stânjenită de situația în care se afla.

- Pot să îți împrumut eu niște haine.

Sugerează Indigo, scărpinându-și ceafa jenată.

- Ai face asta?

- Sigur, nicio problemă. Cred că avem cam aceleași măsuri.

- Da, în afară de bus-

Dau eu să spun, dar Naranja mă înghiontește în braț și mă reduce la tăcere. Indigo îi face semn lui Cyan să o urmeze, iar aceasta din urmă o ia de mână pe Indigo și pleacă împreună spre ușa ce duce în spate.

- Hei! De ce ai făcut asta?!

Strig eu, întorcându-mă spre Naranja, odată ce fetele au ieșit din aria mea vizuală.

- Era un ghiont din dragoste, critic vestimentar.

Răspunde Naranja, dându-și ochii peste cap și provocându-mi o teribilă senzație de deja vu.

- Nu sunt critic vestimentar și doar eu am voie să dau ghionturi din dragoste!

- Îmi amintești așa mult de tati Azul în momentul ăsta!

Spune Violet, începând să râdă cât ne privea pe mine și Naranja certându-ne.

- O s-o iau ca pe un compliment.