The Bringer of Disaster- Last Chance

86. Și trase..

În timp ce ne lăsasem absorbiți de sărutul mistic, am auzit țipete puternice din spatele nostru și un zgomot de pușcă. Cineva trăgea. Ne-am separat brusc.

-Să vedem noi cum o să îți placă să dansezi și să te mozolești în iad! se auzi vocea Monikăi, extrem de pițigăiată și nervoasă, pe fundalul gloanțelor ce se pierdeau în văzduh. Atrux m-a prins iute de mână și m-a tras la pământ. Mă încolăci cu trupul său fierbinte, apărându-mă întru-totul. Nu eram obișnuită cu o asemenea grijă și protecție. 

-A înnebunit! îi șoptesc eu lui Atrux în timp ce simțeam că tremura. Ne descurcăm noi cumva! am spus eu, neobișnuită cu genul acesta de interacțiune, însă ce știam era că o să îl apăr cu orice preț. 

-Tic-Tac! Tic-Tac! Timpul a expirat! Pentru amândoi! Unde v-ați ascuns, lașilor? Frumoasa și Steaua?! Unde sunteți? Nu-ți mai plac bestile, nu-i așa, Frumoaso? Să sperăm că o să îți placă demonii din iad!!  

-Încetează, Monika! m-am ridicat eu iute în picioare, enervându-mă la culme. I-am făcut semn lui Atrux să rămână la pământ însă el se îngrijoră vizibil pentru viața mea. Ia spune, ce dorești? Vrei să ieșim la o cafea și să bârfim ca fetele? O să ieșim, promit, dar trebuie să-ți faci programare, sunt cam ocupată!

Ea se enervă cumplit, și după ce am auzit sunete de crocodil, am simțit cum un glonț îmi trecuse razam pe lângă umăr. Era cât pe-aci.

-Să te omor! Asta vreau! Să scap lumea de o pacoste ca tine!

-De ce nu m-ai omorât când am ajuns la tine prima oară? Nu înțeleg de ce te tot complici! îmi dau eu ochii peste cap. 

-Pentru că nu am putut. Ați avut o oră la dispoziție! se enervă ea. Să vă omorâți unul pe celălalt, conform planului, însă voi....ahhh, se enervă și mai tare ieșindu-și din pepeni, sunteți absolut absurzi! Ați început să vă mozoliți!!  

-Să ne omorâm unul pe celălalt? Ce spui Monika? am rămas eu confuză. 

-Eu am primit misiunea de la Bennji să te ucid pe tine. se ridică Atrux speriat în picioare și mă privi cu dorință și durere. Dar nu aș fi făcut-o niciodată, fato cu bucle rozalii!

-Și eu am primit aceeași misiune de la Bennji. Să te omor pe tine. îl privesc eu cu lacrimi în ochi, uimită de dragostea și inocența acestei Stele, care era la un pas de a fi pătată de minciunile și egoismul lui Bennji. Dar nu aș fi ales niciodată asta! am spus eu cu sinceritate, după care am făcut un pas înainte. Monika, pe mine mă vrei, omoară-mă și lasă-l pe Atrux în pace!

-NUUU! spuse el, prinzându-mă cu putere de mână. Am simțit același imbold de putere, traversându-mi venele într-o liniște plăcută și caldă. 

-Cu plăcere! se enervă ea și ajungând față în față cu noi doi, la doar cinci metri, încărcă Revolverul cu gloanțe și trase. Am închis ochii în agonie.