The Bringer of Disaster- Last Chance

93. O tablă de șah cosmică

-Știi care e diferența dintre un muritor și o Stea? a întrebat ea cu ochii lipsiți de viață, așezându-se picior peste picior și sorbind din țigară.

-Care? am întrebat-o eu după ce am schimbat câteva priviri cu Atrux.

-Că nu există asemănări. Muritorul și Steaua sunt complet opuși, sunt lipsiți de lucruri în comun, chiar și după ce o Stea cade pe Pământ și se comportă ca un muritor, mănâncă ca un muritor, face dragoste ca un muritor, dar nu devine niciodată unul. 

-Ok..Să înțeleg că nu ești de acord cu ginerele tău Atrux, mamă! Dar ca să știi..nu ți-am cerut părerea!

-Chiar nu-mi stă în orizontul privirii să înțeleg și să comentez alegerile tale, Bennji a fost una mai proastă în orice caz, a șoptit ea în timp ce își pusese o mână la gură ca sunetul să se îndrepte înspre mine, dar Bennji a auzit și a făcut o grimasă. 

-Ce naiba vrei? Treci odată la subiect!

-Problema cea mare a fost când te-ai născut tu.

-Normal că a fost o problemă pentru tine! mi-am dat ochii peste cap și mi-am pus mâinile în șold. 

-Atunci când SECUNDA noastră se întâlnea și ne contopeam privirile, s-a întâmplat ca într-o zi Soarele să arunce o lumină atât de puternică, iar eu să îl privesc atât de intens și să iubesc lumina lui, încât după două bubuituri cosmice a apărut o..

S-a oprit pentru câteva clipe.

-O Stea.

-O Stea? Mai aveți un copil?! 

-Nu, prostuțo. Steaua aceea erai chiar tu, te-ai născut sub forma aceea.

Atunci am simțit cum pământul îmi alunecă de sub picioare, iar eu cad în gol, aproape în iadul unde sălășluia tatăl meu.

-Pentru câțiva ani-lumină ai crescut lângă noi, ca o Stea, ca o entitate nemuritoare. Dar..după ce Soarele mi-a făcut TOT CEEA CE MI-A FĂCUT, nu am mai putut să te văd acolo, pentru că, vezi tu, știam că îmi vei aminti pentru totdeauna de el. Și când nemurirea devine un blestem, atunci trebuie să înveți să elimini lucrurile pe care nu le dorești în preajma ta.

-Așa spui vorbele astea..de parcă nu ar fi vorba de un copil. DE MINE. vocea îmi tremura cu 1000 bătăi pe minut care pulsau din pieptul meu înfrigurat. Atrux mă prinse de talie. 

-Viața e mai ușoară pentru muritori, scumpa mea steluță! Nu trebuie să facă alegeri majore, nu trebuie să renunțe pentru totdeauna la ceva pentru că ei nu au acel "pentru totdeauna", pentru că ei oricum vor pieri la un moment dat, vor uita totul și vor merge mai departe. DAR NOI NU PUTEM UITA TOTUL ȘI NU PUTEM MERGE MAI DEPARTE. 

-De aceea am vrut viața asta pentru tine, continuă ea. Te-am trimis pe Pământ ca să nu trebuiască să faci alegeri definitive. Te-am trimis ca să îți construiești o cale indiferent de statutul tău. Însă..

-Ești dusă rău! am țipat eu. Însă ce??!!

-Problema a apărut în momentul în care am înțeles că nu o să devii niciodată un om normal. Poate că o Stea învață să se comporte ca un om, dar niciodată nu va putea fi unul cu adevărat. Dar nu asta era problema cea mare. Problema cea mare era că tu aveai în tine o putere de nedeslușit, gata să iasă la suprafață oricând și să distrugă totul. O putere întunecată care s-a amestecat cu o voință, un farmec și o senzualitate divină. Tu ești prea mult din amândouă, iar aceste contradicții, draga mea, se anulează reciproc MAI DEVREME SAU MAI TÂRZIU.

-Nu pot să cred că mi-ai făcut asta! am începu eu să țip. Atâția ani în care nu am știut cine sunt și ce se întâmplă cu mine..Atâția ani în care am făcut doar rele pe care le spălam în balsamul frumuseții, fără să înțeleg că de fapt.. îmi aparținea o altă viață!!! m-am apropiat de ea frenetic, dar Bennji s-a pus între noi două precum o armură de bronz. L-am privit cu tot întunericul de care eram capabilă.

-Crede-mă, îți e mai bine așa! a spus ea cu aceeași calmitate. Nu ai fi vrut o viață în care...

-Ba nu ai avut nici un drept să decizi pentru mine!!! am țipat eu iar casa de deasupra norilor a început să se cutremure de parcă începuse cel mai periculos tunet. Nu trebuia să îmi negi condiția și să mă lași să trăiesc și să mă chinui, fără să înțeleg vreodată CE SE ÎNTÂMPLĂ CU MINE!

Brusc au început să se rupă țigle de pe acoperiș, iar vântul să se întețească din ce în ce mai tare. 

-NU TREBUIA SĂ TE JOCI CU MINE, SĂ MĂ FACI SĂ MĂ ÎNDRĂGOSTESC DE UN PION DE PE TABLA TA DE ȘAH, DOAR PENTRU A TE RĂZBUNA PENTRU O STUPIDENIE PE CARE ȚI-A FĂCUT-O TATA PENTRU CĂ TE IUBEA! NU TREBUIA SĂ MĂ FACI ȘI PE MINE SĂ SUFĂR TIMP DE DOUĂ DECENII DOAR PENTRU CĂ AI SUFERIT ȘI TU CÂNDVA!!!!

-Ai dreptate, a spus ea ridicându-se în picioare, în timp ce și-a aruncat țigara pe jos și i-a făcut semn lui Bennji să o calce și să o stingă deoarece ea levita. Bennji a urmat rapid ordinul. Poate  că nu am fost îndreptățită să-ți fac asta și poate că nu am avut dreptul să decid pentru tine, atunci, dar.. ACUM ÎL AM ȘI POT SĂ FAC TOT CE VREAU CU TINE ȘI CU IUBIȚELUL TĂU PALID!!!

Atunci a aruncat cu o lumină albă înspre mine și Atrux și ne-a trântit brusc la pământ. M-am ridicat de jumătate dintre ruinele cu care mă contopiserăm, am întins mâinile în timp ce o lumină albastră a țâșnit din acestea și în doar o simplă SECUNDĂ am distrus întreaga casă, cu tot cu Soarta și Bennji în ea.