De vorbă cu bunica 🔞

Capitolul 23

Ale:
In urma cu 12 ani...

Cu un ochi la ce trebuie sa fac și cu celalalt la oamenii ce mișună agitati prin fabrica,bag firele la rasucit,apoi intorc capul spre Zara.
-E chiar atât de rea inspecția asta?o intreb si clatina din cap.
-Nu,raspunde oftând.
-Atunci de ce toata lumea se agita in halul asta? Imi transmit o stare atat de proasta,ca imi vine sa ma urc pe pereți,replic si din nou bag un fir la rasucit cand celalalt e gata.
-Pentru ca le e frica sa nu le cada scaunele,raspunde cu lehamite in glas.
-Cum adică?intreb si pufneste.
Baga un fir la masina ei de rasucit,apoi se uita la mine.
-Daca un angajat nu face bine la audit,totul cade pe șefii de grupa,iar ei sunt luați la rost de ăia mai mari. In cazul in care unul dintre ei e vizat,atunci exista posibilitatea ca după un astfel de audit sa fie înlocuit.
-Aolo!exclam si respiratia mi se poticneste in gat. Adică Ștefan poate sa o pățească daca eu o dau în bara?
Chicoteste cand imi aude întrebarea.
-Nu. Pe Stefan nu il poate da nimeni jos. E singurul din fabrica asta ce stie sa lucreze la orice post si au nevoie de el ca de aer. Iar al doilea motiv este ca,doar datorita lui lucrurile merg bine și nu e o harababura totala. El știe cum sa organizeze totul ca fiecare sa aibă de munca,replica cu zambetul pe buze. Dar imi place ca iti faci griji pentru el,continua si simt obrajii cum imi iau foc.
-Eu...doar nu vreau sa aibă probleme din cauza mea. Ma simt cu musca pe caciula fiindca inca n-am reușit sa învăț toate denumirile in limba germană si toti termenii folosiți de voi,zic si flutura dintr-o mana.
-Sigur...hai mai minte-ma,ca-mi place mult,spune razand si revin cu privirea pe fire.
Incep sa bag la rasucit fără sa mai scot un cuvânt,pentru ca nici macar eu nu înțeleg de ce gandul meu mereu e îndreptat spre el. Oricat as incerca,nu mi-l pot scoate din minte. Barbatul asta ma atrage intr-un asemenea hal,incat a ajuns sa-mi dea lumea complet peste cap.
„Doamne Dumnezeule...o luna! O singura luna am de cand il cunosc si nu-mi vine sa cred ca m-a făcut sa-l doresc fără sa bata macar vreun apropo in direcția aia. E mare lucru pentru mine ceea ce reuseste el sa stârnească inauntrul meu,fiindca nu m-am gândit vreodată ca am sa pot trece atat de repede peste tot trecutul meu si sa visez atat de repede la Rai. Adevarul este ca mi-am si ferecat bine tot Iadul trait pana la vârsta de 18 ani,iar faptul ca mi-am dorit schimbarea atat de mult dupa ce bunica a murit,ma determina acum sa vreau altceva de la viata. Aici in Timișoara,am curajul sa fiu libera și sa nu ma mai gândesc la cum ar afecta deciziile mele persoanele din jurul meu. Aici pot sa fiu exact asa cum vreau. Exact cum isi dorea bunica si cum m-a indemnat mereu sa fac. Sa-mi urmez instinctul. L-am urmat si am ajuns intr-un loc unde nu ca imi este bine,imi este foarte bine. Aici pot sa fac ce-mi doresc. Nu trebuie sa dau explicații daca hotărăsc sa-mi trăiesc intr-un anumit fel viata si nu trebuie sa fac altceva,decat sa ma gândesc la mine. Sa fac in asa fel incat sa-mi fie bine. Si uite ca Dumnezeu m-a ajutat,iar in calea mea a scos niște ingeri. Andras,ce m-a scos din iad și mi-a oferit sansa la o viata mai buna si,Stefan,ce simte nevoia sa fie langa mine ca sa ma ajute. Si o face...nu stiu daca isi da seama,dar vorbele lui ma ating pana in cel mai adanc punct al ființei mele,iar faptul ca imi da încredere,contează enorm de mult pentru mine. Cand a venit cu foaia ca ma scoata din școlarizare,mi-a căzut fata. Nu mi-a venit sa cred si totodată am rămas profund impresionata de gestul lui. Mi-a oferit ceea ce aveam nevoie ca sa merg mai departe. Increderea lui mi-a dat curajul de a-mi largi orizonturile si e nemaipomenit ceea ce traiesc de cand in acest oraș. Cat despre Stefan,pot sa zic ca el este un om extraordinar si ma bucur enorm ca am dat peste el. Sunt incantata la maxim și pentru faptul ca ii sunt draga,fiindca din câte am înțeles de la Zara,niciodată nu a fost interesat mai mult decât trebuie de prezenta unei fete din fabrica,dar și pentru ca langa el imi creste tot mai mult stima de sine din cauza felului in care imi vorbește. O face cu respect și ma apreciaza pentru orice lucru mărunt pe care il fac sau il spun. Acum imi vine sa rad când imi amintesc cum venea in primele zile si se interesa de mine din ora în ora,iar Zara era surprinsa sa-l tot vada la masina mea. Mai ales ca nu vorbeam doar despre munca cu el,ci și despre viata în general. Apoi am aflat și de ce Zara avea fata aia de trasnita. Fiindca din câte stie ea,Stefan mereu si-a văzut de treaba lui si nu e genul ce sa stea prea mult la discuții. Apoi am aflat ca exista fete ce cauta atenția,dar niciodata nu a dat curs aporopourilor ce veneau din partea lor. Si daca va întrebați de ce multe il doresc,ei bine pentru ca,Ștefan este genul de barbat bun la toate. Daca la munca totul merge ceas datorita lui,toate isi pun întrebarea: cum ar fi sa aibă un astfel de barbat acasă? Sincer...nu stiu cum e sa ai unul ca el acasă,dar as cam vrea sa aflu. Acum,o sa ziceți ca sunt nebuna si n-am sa va contrazic,dar eu va spun ca nu aveti cum sa treci cu indiferenta peste prezenta lui daca ati fi in locul meu. E genul de barbat dupa care si fara sa vrei întorci capul. Nu pentru ca e rupt din soare,dar transmite foarte multa bunatate prin fiecare por de-a lui. Si cred ca oricine vrea sa guste din Rai,nu? Doar bătuta în cap sa fii si sa zici pass cand in cale iti este un inger. N-ai cum sa faci asa ceva. Ar fi strigător la cer."
Cu fiecare fir pe care il bag la rasucit,incep sa ma pierd mai mult prin ganduri si toate mi se indrepta sper el. O fac cred ca mai bine de o ora,în timp ce firele se tot rasucesc incontinuu si ajung fara sa realizez,ca nu mai bag deloc in seama zarva din jurul meu. Imi vad de treaba,dar la un moment dat sunt adusa cu totul in simturi cand aud cateva voci in spatele meu si intru in alerta imediat ce il vad pe Stefan ca se pune în partea dreapta a mașinii mele.
„Auuuuuu!!!! Nu!!! Te rog Doamne sa nu fie auditul in spatele meu!!! Te rog sa fie doar niște muncitori obișnuiți ce s-au oprit la o mica barfa!!!!"
-Buna seara!saluta trei bărbați cand se postează pe o parte si pe alta a lui Stefan si stiu ca in momentul asta ma schimb la fata.
„De ce eu??? De ce a venit auditul tocmai la mine???"
-Buna seara,raspund dupa ce inghit de cateva ori in sec.
Ochii lor cad pe ecusonul ce il port in piept si ma rog in gand sa plece de langa mine dacă tot văd ca pe el scrie,școlarizare. Insa n-am eu norocul asta,iar domnii ce toti sunt îmbrăcați la costum si au in jur de 45 de ani,incep sa-mi puna tot felul de întrebări.
Raspund cum pot mai bine la ele in vreme ce imi continui treaba,iar cand mai fac cateva pauze din cauza faptului ca nu-mi aduc aminte cativa termeni,Stefan intervine în discutie si continua el propoziția in locul meu.
Nici nu ma uit in direcția lui,dar ii mulțumesc in gand pentru ajutor,apoi ma opresc cand cei trei domni ma roagă sa le arat cum bag parametrii in calculator și cum imi verific cartea de lucru. Execut fără probleme,fiindca aici nu trebuie sa folosesc nici un termen sofisticat sau in limba germana. Tot ce trebuie sa fac e sa le indic locurile unde ma uit pe monitor,ori sa le arat pe foile unde se gaseste comanda la care lucrez sau seria ori lotul si dimensiunile firului.
Ridic ochii atunci cand ei se opresc din vorbit și vad ca de masa mea se apropie directorul de producție,cu inca 3 barbati alături de el.
„Ai sa fiu a dracului! Sper doar sa nu fiu nevoita sa o iau de la capat."
-Unde vreți sa mergem domnilor?intreaba directorul ce si el e îmbrăcat la 4 ace si ma abțin sa nu rasuflu usurata cand il aud. Acum ca sunteți în formula completa,zic sa ne indreptam spre sectorul de Mercedes daca Stefan v-a adus pana in partea asta de productie,le propune si unii dintre ei incuviinteaza din cap.
-In regula,raspunde un domn cu parul grizonat. Ștefan,continua si intinde o mana spre el. Te sun când terminam si iesim la o cafea. Vreau sa vorbesc cu tine între 4 ochi,ii zice,iar blondul il prinde de mana si aproba pe tacute,apoi da salut si cu ceilalți,iar directorul pleacă din sectorul nostru cu toti cei 6 barbati pe urmele lui.
-Stefan?intreb putin speriata.
Surade.
-E totul in regula micuto,zice pe un ton linistit.
-Esti sigur?intreb si imi fac curaj sa ma uit in ochii lui. Ti-a ma spus pana la mine ca vrea sa vorbiți intre 4 ochi?intreb panicata.
-Dumnezeule!exclama razand. Calmeaza-te. Nu despre tine o sa discutam. Il cunosc pe Gabriel si mereu iesim la o cafea dupa ce auditul se încheie. E singurul ce imi e drag dintre toti cei aflați în jurul lui,ma lamureste cu zambetul pe buze.
-Ah!rasuflu si imi duc o mana la piept. Vai ce m-am speriat. Am crezut ca o sa ai probleme din cauza mea.
-De ce?vrea sa stie si ridic usor in umeri.
-M-a gândesc ca poate am zis ceva greșit si vrea sa te informeze despre lucrul asta.
-Stai linistita,Alexandra. A fost bine tot ce ai zis si ai facut. N-ai greșit nicăieri,spune si buzele mi se curbeaza usor la colturi.
-Multumesc pentru ajutor,zic si imi face cu ochiul.
-Ce ar fi sa imi mulțumești diseară?intreaba si incep sa ma uit la el nedumerita.
-Poftim?intreb si ochii verzi albastrui incep sa-i sclipeasca.
-Daca tot iesim din schimbul doi,iar mâine e sambata si suntem liberi...ce zici dacă iesim in seara asta la un film? Asa sărbătorim si primul tău audit trecut cu bine.
Ma gândesc la propunerea lui si ceva inauntrul meu se cutremura. Instinctul imi transmite clar un mesaj de genul „daca il refuzi acum,alta sansa nu o sa mai ai ca sa mai poți petrece mai mult timp în compania lui". Iar eu cum nu-mi doresc lucrul asta,incuviintez automat din cap ca răspuns la propunerea lui,fiindca prefer sa risc,decat sa-mi para rau mâine ca nu mi-am dat o sansa la fericire. Pentru ca sunt sigura ca am sa ma simt extraordinar langa el.
"Daca o fac la lucru și nu-l vad decât asa in treacăt...d-apoi sa imi petrec cateva ore alături de el si sa nu fie nici un ochi îndreptat spre noi,cred ca am sa ma incarc cu energia lui pozitiva pana la refuz ca sa-mi ajungă pentru tot week-end-ul."
-Suna bine,surad,iar ochii săi incep sa arda de încântare. Dar eu aleg filmul,continui,iar un zâmbet angelic ii apare pe buze.
-Suna de-a dreptul perfect,micuto.
„Nu...nu suna perfect. Totul chiar o sa fie perfect. Fiindca n-are cum sa fie altfel cand vine vorba de el. El reprezinta in momentul de fata pentru mine,atat bunatatea cat si perfecțiunea intruchipata."

*****