Capitolul 97

137 41 6
                                    

Ale:
În urma cu 9 ani...
 
Pentru ca ingerul m-a pus inelul pe deget in urma cu 3 zile ca sa avem un motiv în plus de sărbătorit în concediu,pe lângă faptul ca peste 24 de ore implineste 27 de ani,ne-am dat toate planurile peste cap si n-am mai lenevit asa cum ne-am propus,ci am plecat în concediu a doua zi dimineata dupa acel eveniment ce s-a încheiat cu mult,foarte mult sex. Mai exact de dimineata pana seara.
Acum insa,dupa ce am stat 2 nopți la Băile Felix,am pornit spre Brașov,dar pana sa ajungem acolo,o sa ne oprim putin la Bâlea Lac.
-Nu-mi place deloc senzația asta de înfundare a urechilor,mormai in timp ce el conduce pe serpentinele Transfăgărășanului si inghit de mai multe ori in sec.
Urechile mi se desfunda cu un pocnit si oftez,apoi intorc capul spre geamul din dreapta si privesc prăpastia ce se afla la o aruncatura de bat de noi.
-Nu cred ca as putea sa ma avant vreodata sa conduc pe aici nici dacă as avea permis de 10 ani vechime,spun si chicoteste.
-Prima data sa dai de el,dupa mai vorbim,replica amuzat. Ti-am mai zis ca ești capabila de multe,asa ca nu-ti mai pune singura bete in roate.
„Da. A facut-o. Dar mie îmi e frica si sa privesc drumul asta,darămite sa-l mai si conduc.”
-Dar...cand ne întoarcem din concediu,o sa mergem pe câmp la ieșirea din comuna ca sa te învăț sa conduci,continua si inspir adanc.
„Atat am lalait-o cu permisul asta,dar cred ca anul asta nu mai scap. Sau dacă totuși reusesc sa o fac,la anul cu siguranta o sa ma ducă de manuta la scoala de șoferi. Si nu zic ca nu mi-ar place sa învăț,dar nu cred ca am sa ajung vreodata sa conduc ca el si chiar nu-mi doresc sa fiu ultima gasca din trafic ca sa-mi umple toti participanții frigiderul cu carne.”
-O sa incercam sa vedem ce iese,raspund si intorc privirea spre el.
Da mulțumit din cap în urma răspunsului meu,apoi vad cum pe buze ii apare un ranjet drăcesc.
-La ce te gândești?vreau sa stiu,desi am o vaga banuiala.
-La faptul ca o sa-ti placa sa ma ai pe post de instructor,raspunde pe un ton atotștiutor si bufnesc direct în ras.
„Nici nu ma îndoiesc. El oricum reuseste sa ma faca praf din câteva priviri sau cuvinte,dacă mai pune si mana pe mine,cu siguranta si daca nu o sa-mi placa sa conduc o sa faca in asa fel încât sa nu mai vreau sa ma dau jos de la volan.”
Il privesc cu drag în urma gândurilor si putin excitata trebuie sa recunosc,fiindca numai gandul ca o sa ma înnebunească in vreme ce o sa ma învețe sa conduc,mi se pare de-a dreptul incitant. Dar totodată ma gândesc si la faptul ca suntem atat de norocosi ca ne-am gasit. De parca am venit pe lume cu acest scop. Sa ne naștem ca sa ne găsim unul pe celalalt.
-Esti bine,inimioara?intreaba fara sa-si desprinda privirea de la drum și ies din gandurile mele.
-Da,raspund soptit. Ma gândeam la faptul ca suntem atat de norocosi ca ne-am gasit,ii spun si isi tinteste ochii in ai mei pentru o fractiune de secunda,apoi zambeste exact ca un inger.
-Te iubesc micuta mea inimioara,zice pe un ton dulce si simt cum ma topesc pe scaun de dragul lui.
-Cel mai mult si cel mai tare,raspund putin pierduta in miile de senzații ce le simt in piept,din cauza iubirii noastre magice ce e atat de puternica incat imi da toate simturile peste cap.
„La cât de adanc e infiripata iubirea lui inauntrul meu,ma face serios sa ma gândesc la faptul ca noi doi ne-am mai întâlnit si ne-am mai iubit si-n alte vieti. Altfel nu-mi explic senzația asta de magie ce ne înconjoară din toate părțile. E ireal tot ce trezește în mine si ma face sa simt. Vibrația inimii mele,ce o cheamă pe a lui ca sa bata impreuna si sa ne faca sa respiram amandoi acelasi aer,este o trăire ce imi da rațiunea peste cap. Efectiv,este de nedescris. Cum e de nedescris si faptul ca am reușit sa ne formam o lume doar a noastră intr-o bula magica in care sa trăim,sa respiram,sa ne tragem sufletul,sa ne iubim,sa ne alinam,sa păcătuim,sa ne bucuram și sa gustam din paradisul nostru.”
 
*****
 
Dupa cateva ore petrecute la Bâlea Lac,in care am admirat priveliștea,am făcut poze,dar am și dardait de frig,pentru ca,deși e August,temperaturile sunt scăzute in creierii munților,iar pe alocuri am dat și peste zapada,lasam Transfăgărășanul in spate,la fel si fortareata din orașul Făgăraș,pentru ca in drumul nostru spre Brașov am vrut sa o vizitam.
In vreme ce soarele conduce,ne facem planul pentru ziua de mâine fiindca primul obiectiv pe care ne dorim sa-l bifam pe lista este Castelul Bran,iar eu sunt foarte entuziasmata.
„Sincer,de-abia aștept. Chiar daca pana acum concediul a fost super,iar in primele 2 zile la Baile Felix ne-am relaxat total,abia aștept ziua de mâine. In primul rand fiindca este ziua lui,iar eu am deja în geanta pregătită scrisoarea ce vreau sa i-o fac cadou asa cum l-am obișnuit in fiecare an. Iar in al doilea,pentru ca sunt nerăbdătoare sa vad acel monument istoric. Chiar daca Vlad Tepes nu are nici o treaba cu acest castel fiindca nu exista in istorie dovezi care sa relateze acest fapt,filmele au reușit sa rastalmaceasca adevarul,iar prin intermediul lor personajul Dracula este astazi asociat cu,Branul. Majoritatea oamenilor in ziua de astazi cand aud de Castelul Bran,isi îndreaptă gandul spre dormitorul ce a fost considerat vampir. Insa, adevăratul loc unde a stat,se afla langa barajul Vidraru,la cetatea Poenari. Dar asta e cu totul și cu totul o alta tema de discuție. Cum ar fi si numele de Dracula,ce i-a fost pus de mass-media,care la fel ca mitul ca el a locui la Castelul Bran,este total fals. Vlad a fost supeanumit,Dracul dupa Odinul Dragonilor si nu Dracula. Insa...chiar daca totul e fals,abia așteptăm sa pătrundem in magia lumii medievale. O singura data am mai fost la Bran cand eram micuta si l-am vizitat alături de ai mei,iar Stefan din ce mi-a povestit a spus ca l-a văzut de 3 ori pana acum,insa sunt sigura ca vizita de data asta o sa fie cu totul și cu totul speciala,pentru ca mergem împreună si sunt ferm convina ca o sa rămânem cu niște amintiri de neuitat.”
-Auzi? Noi tot vorbim despre Dracul si uitam ca avem o problema foarte mare,chicotesc si il bat de cateva ori cu degetele peste mana ce o tine pe schimbătorul de viteze.
-Cazarea,raspunde si incuviintez din cap.
-Exact! Dacă nu găsim,ce facem?
-Ne întoarcem la Făgăraș,raspunde si oftez in vreme ce ma las mai pe spate in scaun. Dar hai sa fim optimiști si sa gândim pozitivi,imi cere cand vede ca ma dezumflu precum un balon cu aer si incuviintez din cap.
-Chiar vreau sa gasim o camera,soptesc. Imi place mult Brașovul si tare m-as bucura sa iesim la noapte ca sa ne plimbam prin centrul vechi,continui si desi tonul imi suna incet,tot da de inteles ca-mi doresc lucrul asta cu ardoare,fiindca deja ma vad agățată de bratul lui,luând la picior străduțele ce știu ca au un farmec si o frumusețe aparte.
-Facem cumva si gasim o camera,micuto,ma asigura,iar pe buzele mele înflorește imediat speranța cand ii aud fermitatea din voce.
Revin cu ochii pe chipul sau si continui sa zambesc.
-Faci sa para totul posibil chiar daca habar n-ai ce șanse avem in momentul de fata cu privire la cazare,vorbesc putin pierduta.
-Exista șanse foarte mari sa gasim o camera,inimioara,replica încrezător,iar cand isi tinteste pentru cateva secunde ochii in ai mei,starea de spirit mi se schimba imediat cand vad siguranta din verdele albastrui.
Chiar ajung sa cred ca lucrul asta o sa se întâmple 100% si ma intind peste schimbatorul de viteza,apoi il sarut in coltul gurii drept mulțumire pentru ca increderea lui se transfera si la mine.
-Esti cel mai tare,soptesc si rade usor in barba.
Chicotesc,fiindca dupa privirea ce mi-o arunca imi dau seama ca se gândește la cu totul și cu totul altceva,iar gandul imi fuge automat nopțile trecute în care mi-a arătat cat de tare si pregătit a fost pentru mine.
-La ce te gândești?intreaba iscoditor,desi stiu prea bine ca are habar la ce imi sta in clipa de fata capul.
-La tine si la...las cuvintele suspendate in aer si imi cobor privirea.
Rad ca un drăcușor cand ii vad umflatura din pantaloni,dar nu o fac pentru mult timp,fiindca isi i-a mana de pe schimbător si si-o baga în parul meu,apoi ma obliga sa-l privesc din nou.
-Diseara...murmura pe un ton catifelat,iar vaginul meu incepe sa se contracte instant.
-Doamne...soptesc si se incrunta usor.
-Ce e?
-Ma faci sa par o nesatula dupa...ma opresc cand il vad ca incepe sa-si muste interiorul buzei de jos,apoi inghit in sec cand scoate limba printre dinti si isi umezește usor buzele.
-Dar esti o nesatula,mi-o trântește degajat si un ranjet ii apare pe buze. Iar mie îmi place la nebunie apetitul tău sexual,inimioara.
-Daca sunt tanara,ce sa fac?raspund,iar cateva sclipiri jucăușe ii apar in verdele albastrui.
-Micuta mea inimioara...mormaie si se intinde usor,iar eu vin in întâmpinarea lui ca sa ne putem saruta scurt pe buze.
-Abia aștept sa te simt in mine,soptesc pe un ton tentant si un geamăt gutural ii reverbereaza in gat de parca tocmai mi-a savurat cuvintele.
-Abia aștept sa ma ingrop in pasarica ta,replica pe un ton erotic si simt cum incepe sa-mi ia foc sangele in vene,incalzindu-ma si frigandu-ma precum o dulce tortura din cauza nerabdarii ce se stârnește inauntrul meu.
Respiratia mi se sacadează cand dorinta incepe sa ma cuprinda,facandu-mi deja clitorisul sa-mi pulseze si trimitandu-mi astfel fiori dulci prin tot interiorul.
„Hmmm...am mai spus ca sunt o norocoasa? Cu siguranta am mai facut-o,dar asta este purul adevăr. De cand l-am cunoscut pe inger,viata mea a căpătat un alt sens si s-a schimbat enorm de cand suntem împreună. Langa el pot sa zic ca traiesc un vis. Chiar daca am avut parte si de clipe mai puțin placute sau de lupte cu alții ori cu mine însămi,n-am cum sa nu declar ca nu-mi iubesc viata. Fiindca astazi sunt intr-un punct in care nu credeam ca am sa ajung vreodata. In momentul de fata traiesc culmea apogeului. Sunt sanatoasa si bine atat la nivel spiritual,cat si psihic,iar faptul ca am reusit in mare parte sa ma iert si sa iert,imi oferă confortul de a trai fiecare secunda din plin. De cand cu schimbarea asta a mea,am invatat sa ma bucur de orice mi se intampla in prezent. Astazi pot sa spun ca durerea din trecut nu ma mai afectează într-atât de tare incat sa-mi zdruncine temeliile si nici nu mai trăiesc cu frica la ce o sa-mi rezerve viitorul. Fiindca am invatat sa fiu prezenta în viata mea. Am invatat sa fiu personajul principal din ea. Un lucru ce reușești sa-l faci,doar atunci cand esti cu adevărat constient de tine insuti."
 
*****

De vorbă cu bunica 🔞Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum