De vorbă cu bunica 🔞

Capitolul 59

  Ale:
 In urma cu 12 ani...
 
Dupa ce pun ultimul lot pe ștender,ii fac semn Zarei ca plec la vestiar sa ma schimb,iar imediat ce ea incuviinteaza pe tăcute din cap,eu ma strecor printre mașinile unde lucrează băieții lui Stefan si ma fac nevăzută.
Mai e o jumătate de ora pana cand goarna trebuie sa sune ca sa anunțe sfârșitul programului,dar cum nu mai am chef sa o lalai pe langa masina,prefer sa o ard aiurea pe la baie.
Cand ies din producție,ma indrept spre toaleta femeilor,iar cand intru inauntru,ma opresc in fata unei chiuvete si ma spal pe mâini.
„Fir-ar sa fie de fire! Cu ce naiba sunt date de ma murdăresc atat de tare pe degete?”
-Precis cu soluții ca sa nu le roada șoarecii!pufnesc ca pentru mine,iar dupa ce opresc robinetul,ma usuc pe maini si ma indrept spre vestiar.
Pasesc fara graba dincolo de prag si caut cheia prin buzunare. In timpul asta ma gândesc ca mai sunt doua ore și foarte putin pana la miezul nopții,iar dacă tot am lucrat intre sărbători,astazi am adus la munca din toată sărăcia mea,trei cutii cu bomboane și un bax de suc. Am servit atat fetele din sector,cat si băieții de pe mașinile lui Stefan,pentru ca mâine fac 19 ani. Adica la miezul nopții,oficial am exact un an de când am plecat de la Moldova.
„Si cate s-au mai schimbat intr-un an...Sfinte! Nu imi vine sa cred cate s-au întamplat de atunci si pana acum! Am trecut prin atâtea stari si m-am izbit de atat de multe lucruri ce m-au făcut sa descopăr o parte din ceea ce zace in mine,dar cel mai important lucru pe care l-am învățat,este faptul ca într-adevăr pot sa ma schimb și pot sa visez la mult mai mult decât am avut sau am văzut vreodata. Plus ca am învățat faptul ca atunci cand chiar ai persoana potrivita langa tine,lucrurile se leagă fara probleme intre ele. Am învățat ca in dragoste nu exista incertitudini sau probabilitati. Ca persoana de lângă tine dacă într-adevăr te iubește,nu promite lucruri,ci le face. Nu vorbește,ci arata. Lupta,te susține si infrunta pe toata lumea alături de tine. Am învățat ca cel ce te iubește cu adevărat,iti reda Raiul si in cel mai crunt Iad. Ca e capabil sa aduca lumina in cel mai intunecat abis si ca nu iti da drumul la mana atunci cand trebuie sa înfrunte cele mai puternice furtuni. Iar eu am găsit barbatul cu care pot face și avea totul. Stefan,e un inger pe pamant,iar norocul a facut sa mi-l scoată mie in drum,ca sa imi creez propriul Rai alături de el. Nu stiu de ce a considerat destinul ca merit un asemenea barbat,dar ma bucur ca l-am întâlnit. Pentru ca el a fost in stare sa-mi dezlege sufletul de trecut si sa mi-l lege de prezentul lui. A fost in stare sa-mi lipească inima franta si sa o faca sa bata doar pentru el. A fost in stare sa pătrundă in cel mai adanc substrat al ființei mele ca sa ma modeleze in asa fel încât sa-l vad,sa-l simt si sa-l doresc doar pe el. Si sunt incantata maxim pentru ca a reusit sa faca posibil un asemenea miracol. Fiindca doar langa el,ma simt cu adevărat eu. Acest inger a reusit sa aducă linistea inauntrul meu si o data cu ea m-a făcut sa devin mai ușoară. Iubirea lui m-a inaltat la cer si m-a făcut sa gust din dulceata Raiului.”
Surad fericita in vreme ce gandurile mele toate sunt indreptate spre barbatul ce mi-a schimbat atat viata,cat si perspectiva de a privi lucrurile,iar cand ajung in fata dulapului si il deschid,icnesc surprinsa si clipesc des de cateva ori.
-Auuu Doamneeee...soptesc cand imaginea din fata mea rămâne neschimbata,apoi i-au buchetul de trandafiri roșii ce se afla inauntru,dupa cateva chicoteli se desprind de pe buzele mele cand vad ciocolata amara cu aroma de portocala. Ce ai făcut soare?intreb ca pentru mine in vreme ce prind intre degete felicitarea ce are cateva baloane colorate pe ea,iar inima imi face o tumba in piept cand o deschid si ii vad scrisul.
 
„Dante spunea intr-un citat in felul urmator:
•Te iubesc si te voi iubi toata viata,iar dacă dupa moarte oamenii iubesc,atunci te voi iubi pentru totdeauna•
Exact asta simt si gândesc eu cand este vorba de tine. Pentru ca tu esti toata lumea mea,inimioara.”
 
Imi mușc emoționată buza de jos imediat ce termin de citit,apoi pun felicitarea peste ciocolata din dulap si bag mana în buzunarul de la halat dupa telefon. Il apelez pe soarele meu si privesc fericita buchetul de trandafiri in vreme ce astept sa răspundă.
-Inimioara...
-Poti sa fii mai perfect de atat?intreb cu voce mica si il aud cum surade.
-Esti la vestiar?raspunde cu o intrebare si ingaim un „ahaaaa" lung.
Chicoteste.
-La mulți ani,micuto!continua si chiar daca nu il vad in fata ochilor știu ca in clipa asta poarta pe buze zambetul de inger.
-Multumesc,soare! Nu pot sa cred ca ai intrat în vestiar ca sa-mi faci o surpriza!exclam si imi las capul intr-o parte ca sa-mi sprijin telefonul pe umar,apoi pun cei 19 trandafiri in dulap ca sa ma pot incalta cu cizmele.
-Avand in vedere ca toate dublurile de la chei se afla la Livia in birou,nu mi-a fost prea greu sa sa te surprind,zice in vreme ce aud cum deschide o usa,dupa gălăgia din fabrica ajunge la urechile mele.
-Dar având în vedere ca nu poți intra oricum in vestiarul femeilor,chiar daca ești sef,apreciez si mai mult surpriza,replic in timp ce ma indrept de spate dupa ce trag fermoarul la cizme.
Imi i-au cojocelul de pe umaras,dupa ciocolata și felicitarea le bag intr-unul dintre buzunarele de la halat,iar buchetul il pun peste cojoc cat timp inchid dulapul,apoi il i-au in cealalta mana si ma indrept spre ieșire cu telefonul inca sprijinit de umar.
-Adevatat ca nu am voie sa intru acolo oricum,oricând,dar portarii n-au comentat cand m-au văzut cu buchetul de flori în brate,zice si chicotesc usor.
In clipa în care ies pe hol,usa de la producție se deschide și zambesc larg cand imi vad ingerul.
E imbracat intr-o pereche de blugi negri,o camasa in carouri albastre și bocanci închiși la culoare in picioare,iar pe deasupra cămășii are vesta in aceeași nuanta de albastru precum halatul ce il am pe mine.
Inchid telefonul si il bag in buzunar in timp ce pasii ne poarta unul spre celalalt,iar cand ajung in fata lui,ii inlantui gatul,chiar daca mainile nu-mi sunt goale.
-Te iubesc,spun inainte sa-mi lipesc buzele de ale lui.
Ma priveste cu tandrete in vreme ce ne sarutam in mijlocul holului,iar bratele lui se strang cu putere in jurul meu.
-Cel mai mult si cel mai tare,susura printre săruturi,iar pieptul mi se umple de dulceata.
Ma las învăluită si absorbita de iubirea ce o citesc in ochii si pe care o simt cum imi cutreiera tot interiorul.
„Ireal. Ceea ce ma face sa simt pare desprins dintr-o alta lume.”
-Doamne...soptesc cu ultima suflare ce mi-o mai lasa in plamani după ce rupe sarutul dulce ce reuseste sa ma facă praf.
-Ce e micuto?intreaba si un colt al gurii i se ridica intr-un zambet.
-N-as putea sa-ti spun niciodata in cuvinte cat de mult te iubesc,raspund,iar ochii lui superbi licăre de incantare cand ma aude.
-Nici nu trebuie,inimioara. Atat timp cat inca continui sa-mi bati in piept,știu exact ce simți.
„Si ma topesc...n-am cum sa-i rezist,dar sincer...nici nu vreau. Sunt hapsana dupa tot ce tine de persoana lui. Dar acum ii sorb cuvintele,fiindca ele reușesc sa ma atingă peste tot. Dulceata lor nu o simt doar pe buze sau pe pielea mea,ci patrunde si in interiorul meu lăsând dare de nectar pe acolo pe unde trece. ”
-Ce faci,micuto?chicoteste cand genunchii mi se înmoaie și ajung din nou sa ma impleticesc in propriile mele picioare.
Pufnesc amuzata.
-Oare?intreb retoric in timp ce el isi strange un brat mai tare in jurul taliei mele ca sa nu fac cunostinta cu podeaua.
Rade usor in barba,iar cand forta imi revine în picioare,ne punem în miscare si ne indreptam pasii spre intrarea in producție.
Imediat ce trecem de ușile duble vad ochii câtorva de prin banda cum sclipesc din cauza invidiei si un ranjet de drăcușor imi curbeaza buzele.
„Ei...invidia asta chiar pot sa o inteleg. Si mie mi-ar fi fost ciuda sa vad pe alta la bratul ingerului. Pana la urma sa nu uitam ca a fost in stare sa ma facă praf fara ca măcar sa deschidă gura. Atunci cand l-am întâlnit pentru prima data mi-a făcut creierii terci doar cu simpla lui prezenta.”
 
*****