The black dragons

Sansa

 
 
   Sansa era în camera sa și lua micul dejun cu Mirabella. Slujnica îi fusese aproape ca o mamă în ultimele două săptămâni, dându-i sfaturi și ajutând-o în fața tuturor. Tocmai ce vorbeau despre dragonii negrii și prima rebeliune Blackfyre, iar când îl făcuse pe Daemon un uzurpator și un bastard, Mirabella a sărit cu argumente despre dreptul lui la tron, multe dintre ele fiind destul de bune. Auzise despre el că era vanitos și sadic, dar slujnica ei îi aminti câteva detalii din istorie, care dovedeau exact contrariul.

  - Și după ce Daemon I Blackfyre l-a învins pe Ser Gwayne Corbray, în loc să-l ucidă, a ordonat ca acesta să fie scos de pe câmp. Mila a fost greșala lui, pentru că dacă nu ar fi stat să-l scoată de pe câmp și l-ar fi ucis, ar fi plecat la timp și ar fi învins, dar Bloodraven a ajuns cu arcașii în vârful dealului și au aruncat cu săgeți asupra lor. L-au ucis pe cel mai mare dintre gemenii lui Daemon, Aegon, pentru că știau că Blackfyre nu ar fi plecat de lângă trupul fiului său cât timp acesta mai era cald. Daemon a murit lângă fiul său moștenitor, iar Aemon a murit încercând să ajungă la fratele său geamăn și la tatăl său ca să ia sabia Blackfyre. Dacă Daemon și-ar fi lăsat adversarul la voia sorți pe Câmpul Ierbii Roși...dacă Quentyn Ball nu ar fi fost ucis în ajunul bătăliei...dacă Hightower, Tarbeck, Oakheart și Butterwell și-ar fi dat toată putetea, în loc să încerce să țină un picior în fiecare tabără...dacă Manfred Lothson n-ar fi fost un trădător..dacă furtuniile ar fi întârziat corăbiile Lordului Bracken care venea cu arbaletierii myrshieni...dacă Quickfimger nu ar fi fost prins cu oăle de dragon furate...O mulțime de "dacă", my lady, dacă măcar unul dintre aceștia se întâmpla, acum ar fi domnit dinastia Blackfyre, dragonii negrii.

  - Și bunicul cu unchiul meu nu ar mai fi fost uciși de Regele Nebun, iar mătușa mea, Lyanna, nu ar mai fi fost răpită și violată până la moarte de Rhaegar Targaryen, pentru că nu ar mai fi domnit ei...

  - Despre Rhaegar și Lyanna am auzit altă poveste, una mult mai frumoasă și probabil cea adevărată. Dar asta este o poveste pentru altă zi, my lady, acum trebuie să mănânci.

  - De unde știi atât de multe despre Blackfyre și Targaryenii? întrebă Sansa luând o bucată de tort cu lămâie.

  - Ăăămm...păi...Cea mai bună prietenă a mea, Mady, a fost slujnica Riseryei Blackfyre în Tyrosh! răspunsă luând o gură de ceai.

  - E adevărat că are un dragon negru? întrebă ea după ce înghiți mâncarea.

   - Mady a zis că da, însă nu este periculos, decât dacă Lady Riserya îi zice să facă rău sau simte că aceasta e în pericol.

  - Mi-ar prinde bine și mie un dragon care să mă apere, exact ca al lui Lady Riserya.

  - Mă ai pe mine, my lady!

  - Da, dar tu nu ești dragon! zisă Sansa râzând.

  În timp ce mâncau, Ser Boros, intră în camera lor.

  - Regele Joffrey a cerut să vi acum la el, my lady!

  Sansa se pregătea să se ridice, dar Mirabella vorbi înainte ca ea să apuce să se miște.

  - Lady Sansa servește masa acum, Ser! Mă tem că Înălțimea Sa va trebui să aștepte până ce my lady termină de mâncat și se aranjează.

  - Regele Joffrey nu așteaptă după nimeni și a zis ca Lady Sansa să vină acum! zisă Ser Boros mânios venind la ea și o apucă atât de tare de braț încât o duru.

  O trasă brutal de la masă și vru să-i dea o palmă, dar nu apucă pentru că fu lovit peste mână de cârja Mirabellei. Piciorul ei se mai vindecase, mai putea merge și fără cârjă uneori, dar nu mereu.