The black dragons

Daemon

"Un Blackfyre nu plânge...Un Blackfyre nu plânge...Un Blackfyre...nu plânge..."

  I se repetau cuvintele tatălui său în cap încontinuu de câteva zile. Abia se atinsese de mâncare, abia dacă băuse apă. De când a aflat că mama sa a murit din cauza lui nici măcar nu a mai posedat-o pe Septa Unella sau pe nimeni altcineva. Trebuia să rămână în celula aceea rece și întunecată, unde-i era locul...Dar trebuia să se întoarcă și la Riserya să se revanșeze, să iese de aici. Nu știa ce să mai facă.

  "Daemon...trebuie să pleci de aici..." auzi în cap vocea bunicii lui.

  - Știai...Tu știai...trebuie să fi știut, nu-i așa? o întrebă el răgușit.

  "Mama ta..."

  - ȘTIAI ȘI NU MI-AI SPUS NIMIC ÎN TOȚI ACEȘTI ANI! urlă el cu lacrimi în ochi.

Nici nu știa dacă lacrimile începuseră să-i curgă dinainte sau acum. A încercat atât de mult timp să le țină, încât acum nu le mai putea opri.

  - AM AVUT ÎNCREDERE ÎN TINE! AM CREZUT CĂ EȘTI DE PARTEA MEA, CĂ-MI VREI BINELE! DOAR EȘTI BUNICA MEA! IAR TU M-AI MINȚIT!

  - NU MAI VORBI SINGUR! se auzi Septa de după ușă.

- GURAAA! țipă el punându-și mâinile în cap.

"Procesul va avea loc peste câteva zile. Dacă nu pleci acum, vei muri alături de ceilalți!"

  - De ce m-aș mai încrede în tine...

  "Atunci nu pleca pentru mine, pleacă pentru sora ta! Are nevoie de tine."

  - Riserya mereu a avut nevoie de mine, dar din cauza voastră am acuzat-o toată viața pentru ceva ce nici măcar nu a făcut...nu...e din cauza mea...

  - Nu mai vorbi acolo! bătu septa în ușă.

  "Daemon, trebuie să pleci. Acum!"

  Așa e...o să plec, o să mă duc acasă și mă voi revanșa cum pot față de sora mea. O să-i spun și ei, o să-mi cer iertare de la ea...deși asta nu va șterge ultimii 30 de ani de viață... gândi el ridicându-se.

  "Daemon...nu atrage atenția asupra ta..."

  - Am fost toată viața precaut, zisă ștergându-și lacrimile. Poate prea precaut și prea bun. M-am săturat să am mereu grijă! zisă făcând ușa să zboare din țâțâni și o luă la fugă pe hol.

  Dacă tu ai fi avut doar un singur dragon, bunico, nu 7, ai fi cucerit Cele Șapte Regate. În schimb, pe mine nu mă lași.

  "Normal că nu! Bunicul tău a fost ucis pentru prostia aia de tron. Propriul său văr la ucis pentru acel tron blestemat! Nu te încăpățâna și fi cine ești tu defapt: un om bun, nu un tiran!"

  Prea bine...

Când ajunsă în capătul holului se opri, apoi se întoarsă și dintr-o mișcare rapidă și puternică a mâinilor, făcu și restul ușilor să se dărâme. Aileen Lannister, Loras și Margaery Tyrell, împreună cu alți câțiva deținuți ieșiră confuzi.

  - Dacă țineți la viața voastră fugiți acum. Procesul ăla va fi moartea voastră, le zisă Daemon.

  - De unde știi asta? Ce se întâmplă? întrebă Ser Loras îngrozit.

  - Nu știu exact, dar știu că Cersei pregătește ceva.

  - Marg, trebuie să plecăm, acum! îi zisă Aileen reginei.