The black dragons

Daena

   Record nou! Ăsta e cel mai lung capitol pe care l-am scris ever! Enjoy it! 😂😂😂💖💖💖

  Daemon îl chemase pe vărul său Aegon care pretindea că ar fi fiul unui mercenar în public, al lui Rhaegar în fața susținătorilor, dar Companiei de Aur îi mărturisise că e un Blackfyre ca să le obțină sprijinul. Pe porțile Dragoncoastului intră un tânăr cu părul vopsit albastru, ca un tyroshi, și ochii albaștrii. Era îmbrăcat într-o armură roșie cu negru și era însoțit de Lordul Jon Connington și un bărbat șovăielnic, care nu putea fi altul decât Ser Rolly Duckfield.

  Deci acesta este vestitul Young Griff... E mai drăguț decât mă așteptam!

  - Lord Daemon, zisă el salutând zâmbitor, ușor din cap.

- Bine ați venit, zisă Daemon zâmbind galant.

  Young Griff nu știe că noi îi știm adevărata identitate și că Harry Strickland cu restul Companiei de Aur au jurat deja credință altui Blackfyre... El crede că noi îl vedem doar ca pe fiul unui mercenar.

  - De ce m-ai chemat aici, my lord? întrebă tânărul suspicios.

  - Voiam să negociem o posibilă alianță și redare a titlurilor, dar negocierile ar mai putea aștepta dacă vrei. Presupun că ești obosit după drum. Ai dori să-ți arăt camera? întrebă Daemon părând grijuliu.

  - Nu prea avem timp de pierdut, interveni Lordul Connington. Despre ce ai vrea să vorbim? întrebă el, și când cei trei se apropiară de Daemon, Aegon le aruncă o privire scurtă ei și Kristei.

  Daemon îi zâmbi vărului său și se întoarsă pe călcâie. În timp ce îi făcea turul castelului îi spunea cât de mare nevoie ar avea de tineri curajoși de partea sa în lupta pentru trom.

Îl lingușește și se comportă așa frumos cu el ca să-i câștige încrederea. Dar Lordul Jon făcu câteva grimase subtile la discursul lui Daemon. Nu e prost, sigur bănuiește ceva. Dar de ce au mai riscat să vină aici? Înțeleg că Daemon are 7 dragoni, dar riscul e prea mare.

  Restul escortei așa zisului Targaryen rămăsese în urmă în timp ce lordul Connington și Rolly stăteau aproape de ei. Nu aveau încredere în Daemon, și pe bună dreptate. Daemon e unul din cei mai imprevizibili și periculoși oameni din Westeros.

  Mi-ar fi plăcut să am ocazia să-l văd pe Daemon certându-se cu Tywin Lannister. Cred că ar fi fost cea mai interesantă ceartă din ultimul secol. Păcat că Tywin a fost ucis...Acum nu voi mai avea ocazia asta.

  - Orașul vostru, Dragontown, este foarte frumos, my lord. Deși este micuț, este bine organizat, iar localnicii sunt destul de ospitalieri. Am înțeles că Dragontown, la fel ca și castelul, au fost construite de bunica dumneavoastră și că l-a populat în mare parte cu sclavi, orfani, sau oameni săraci cu sânge valyrian. E adevărat? îl întrebă tânărul.

   - Așa este, îi confirmă Daemon. Am decis să conduc castelul și orașul după regulile răposatei mele bunici, cu mici schimbări, și se pare că am obținut sprijinul și iubirea oamenilor.

  Daemon îi condusă în biroul său și îi invită să ia loc. După ce îi servi cu mâncare și vin, și glumiră puțin, își începu mișcarea.

  - Știu cine ești de fapt, zisă Daemon zâmbind satisfăcut în timp ce-și savura vinul.

Lordul Connington nu râsese deloc în timpul discuțiilor, era cel mai serios om pe care Daena îl văzuse vreodată. Young Griff și Rolly se opriră din râs și încercară să-și ascundă îngrijorarea, în timp ce Old Griff scrâșni iritat din dinți.