The black dragons

Riserya

  

   Era toiul nopții iar Riserya dormea, când i se păru că auzi o bătaie în ușă și se trezi.

  Probabil mi s-a părut...gândi ea și închisă ochii, când în ușă se auzi încet altă bătaie.

  Se ridică încet din pat ca să nu-l trezească pe Lucien și deschisă ușa.
  Îi îngheță inima când îl văzu pe Aegon tremurând, palid, cu sânge negru curgându-i din nas și ochii înroșiți.

  - Mamă...murmură el și închisă ochii, căzând din picioare, dar Riserya îl prinsă.

  - AEGOOON! strigă ea cu lacrimi în ochi. AJUTOOOR! strigă strângându-și copilul arzând de febră în brațe.

  Lucien apăru lângă ea și i-l luă din brațe, cărându-l către camera maesterului. Se ridică și îl urmă, intrând după ei.

  - Pune-l pe masă! îi zisă maesterul, iar Lucien aruncă jos tot ce era pe masă ca să-l poată pune pe Aegon. Ce a pățit? îi întrebă maester Vallar.

  - Crezi că dacă știam ce are mai veneam aici? întrebă ea nervoasă.

  - Calmează-te, Ris! îi zisă Lucien luând-o în brațe. Nu știm ce are, vrem să afli, îi zisă Lucien lui Vallar, iar acesta începu să-l consulte.

  - Unde e fratele meu? Unde e Daemon? întrebă Riserya.

  - L-am văzut zburând cu dragonul tău pe la apus, my lady. De atunci nu mai știu nimic de Lordul Daemon, răspunsă Vallar analizându-l pe Aegon, care începuse să facă frisoane.

  - Vrei să spui că știai că fratele meu a plecat cu dragonul meu și nu m-ai anunțat? Unde s-a dus? întrebă Riserya.

  - Nu știu, my lady! Nu mă privește pe mine ce face lordul meu.

  - Pe mine mă privește, deoarece e fratele meu și e cu dragonul meu, și sunt dispăruți!

  - Știi ce are Aegon? întrebă Lucien ca să schimbe subiectul.

  - Nu am mai văzut așa ceva până acum...Nu pot spune dacă e o otravă nouă, sau o boală foarte rară...

  - Dacă Daemon ar fi aici...începu Ris.

  - Dar nu e aici! o întrerupsă Lucien nervos. Aegon...se va face bine?

  - Nu am întâlnit niciodată așa ceva... Nici cauza infectării nu o știm... Orice ar fi, avansează foarte repede și agresiv. Tot ce mai putem face e să-i dăm lapte de mac să-i aline durerile... Îmi pare rău, dar...încercă să zică Vallar.

  - Afară! AFARĂ! strigă Ris, iar Vallar ieși. Și tu, Lucien!

  - Ris...nu trebuie să treci singură prin asta...

  - Nu! Ieși! Fiul meu nu va muri azi! strigă ea, iar Lucien ieși.

  - M-mamă...murmură Aegon, iar Riserya îi luă mâna într-ale ei.

  - Shhh! Nu vorbi...

  - O să mor? întrebă el cu lacrimi în ochi.

  - Nu, nu am să te las să mori! îi zisă ea cu lacrimi îm ochi și-l sărută pe frunte.

  - Mă doare...vreau să nu mai doară... Vreau să-l văd pe tata...

  - O să-l vezi, îl voi pune pe fratele sau unchiul tău să te ducă cumva la el, dar nu așa, nu azi...zisă ea, iar Aegon adormi. Închisă și ea ochii, punându-și capul pe pieptul lui și-i ascultă bătăile inimii.

  În bezna în care se afla, bunica sa, Xiaena, apăru în fața ei.

  - Am nevoie de ajutorul tău! zisă Riserya cu lacrimi în ochi.

  - Ascult, zisă Xiaena calmă.

  - Aegon, fiul meu, e pe moarte. Trebuie să-l ajut, să-l vindec. Nu poate muri.

  - Scumpa mea, zisă bunica ei luându-i mâinile într-ale ei, magia mereu are un preț: o viață, pentru o viață. Zeița va vrea viața următorului tău născut în schimbul lui Aegon. Ești sigură că vrei să faci asta?

   Am rămas stearpă, nu voi mai avea alți copiii, nu am nimic de pierdut!

  - Sunt sigură!

  - Ris, Zeița e crudă, oftă Xiaena, iar Riserya se trezi ridicându-se și auzi vocea bunicii ei spunând o incantație în valyriană.

  Când termină de spus incantați, Ris simți cum Xiaena dispare din ea, iar Aegon își deschisă ochii și începu să tușească. Riserya îl strânsă în brațe, iar el o îmbrățișă tremurând.

  - Am crezut că voi muri...Am crezut că nu mă voi mai trezi, zisă el cu lacrimi în ochi.

  - Ce s-a întâmplat? Cum te-ai îmbolnăvit? Ai mâncat ceva? Ai fost mușcat de ceva?

  - Nu...nu am făcut nimic. M-am trezit în toiul nopții arzând și cu dureri de cap, am venit la tine, apoi am adormit și nu-mi mai aduc aminte mare lucru.

  - Știi ceva de unchiul tău?

  - Nu...S-a întâmplat ceva cu unchiul Daemon?

  - Asta încerc să aflu și eu...oftă Riserya. Acum du-te la culcare, trebuie să te odihnești.

  Cred că Daemon are probleme...

  Aegon se ridică în picioare cu greu și ieși din încăpere, îndreptându-se spre camera sa, urmat de Riserya. Maester Vallar și Lucien îl priviră uimiți.

  - E-e imposibil...Era pe moarte... murmură Vallar.

  - Nu-mi voi lăsa copiii să moară cât timp încă mai respir! zisă Riserya luându-și fiul de mână.

  - Mamă...zisă el după ce rămasără singuri.

  - Da?

  - Când am adormit...l-am văzut pe tata...

  - Ce? întrebă ea oprindu-se.

  - Mi-a spus că îi pare rău că ne-a făcut să suferim și regretă că nu a stat mai mult cu noi. A spus că ne iubește și că eu nu am ce căuta aici. M-a luat în brațe, apoi m-a împins și am căzut până m-am trezit.

  Riserya avea lacrimi în ochi și le ștearsă repede cu dosul palmei, apoi îi luă fața în palme fiului ei.

  - Poate că tatăl tău nu a fost încoronat, dar a fost un rege, iar asta vă face pe voi prinți! Poate că unii oameni vă vor spune lucruri urâte ție și fraților tăi, așa cum i-ai spus și lui, dar să nu-ți pierzi cumpătul și să nu uiți cine ești, niciodată! Ești Aegon Targaryen, zisă ștergându-i urmele de sânge de la nas, și Blackfyre. Străbunicii tăi au fost regi sau Miretoma, ai un dragon, ești un războinic, ești al doilea pe linia de succesiune la tron. Ești fiul meu...și te iubesc! zisă strângându-l în brațe. Tu semeni cel mai mult cu tatăl tău...murmură Riserya pentru ea.