The black dragons

Riserya

  Ajunseseră de câteva săptămâni la Dragoncoast. Fiul ei, Daemon, plănuia deja să ia Piatra Dragonului. Acum că Stannis e mort, nimeni nu-l mai deține, și este o mișcare importantă pentru el, însă una riscantă pentru fratele ei care încă e prizioner în capitală.

  - Daemon, ar trebui să așteptăm până unchiul nostru se întoarce! propusă Aemon. Cersei Lannister l-ar putea ucide dacă luăm Piatra Dragonului acum. Viserys e cu unchiul Aegon la Capătul Furtunii. Dacă plecăm la Dragonstone, o să lăsăm Dragoncoast-ul vulnerabil.

  - Am așteptat destul! Acum e cel mai bun moment. Unchiul Daemon nu va mai sta mult, va evada în curând. Până ajunge în capitală vestea că am luat Dragonstone, unchiul nostru va fi plecat de mult! zisă Daemon încrezător.

  - Poruncește, și ne pregătim de plecare. În mai puțin de o săptămână, Dragonstone va fi al tău! îl încurajă Aegon.

  - Luăm Dragonstone-ul acum. Mătușa noastră, Daenerys, își va îndrepta privirea spre vest cum va instaura pacea în Meereen. Ne va fi mai ușor să apărăm Dragonstone decât să-l cucerim.

  - Daenerys e mătușa voastră, Daemon. Și a fost prietena mea. Nu ne va face niciun rău, mai ales când va afla că sunteți nepoții ei! zisă Riserya serioasă.

  - Mătușa noastră, și-a privit propriul frate murind. Tatăl nostru! Crezi că ne va primi cu brațele deschise când va afla că tronul ar trebui să fie mai întâi al nostru ca să ajungă la ea? o întrebă Aegon.

  - Un Targaryen singur pe lume e un lucru teribil. Se va bucura să știe că familia ei nu va dispărea după ce ea moare. Și că nu e singură!

  - Dar tu? Nu ești Targaryen, mamă. Ce-i va face celei care crede că i-a ucis soțul? întrebă Aemon privind în gol, și toți își îndreptară uimiți atenția spre el.

  - De ce ar crede asta? Nu am avut nicio legătură cu moartea lui Khal Drogo!

  - Nu știu...Nu ai de unde știi ce e în capul ei...murmură fiul ei.

  Aemon...ascunde ceva...gândi ea îngrijorată.

   - Ședința s-a încheiat! Faceți pregătirile pentru plecare! Într-o săptămână vreau să fim pe Dragonstone! ordonă Daemon.

  Parcă toți au luat-o razna: Daemon face o strategie impulsivă, Aemon ascunde ceva, Aegon ascultă la perfecție ordinele fratelui său mai mare, fără să comenteze...

  Au ieșit cu toți din sală, și toți din Dragoncoast s-au apucat de pregătirile pentru plecare în scurt timp.

  În timp ce Riserya voia să meargă să ia hârtia cu sigiliul lui Viserys, în care îi recunoștea pe tripleți ca ai lui, dă de Krista în biroul lui Daemon. Sora ei tresare și strânge în mână o hârtie.

  - Ce cauți aici? o întrebă Riserya ridicând dintr-o sprânceană.

  - Voiam să-i trimit o scrisoare Daenei să văd ce mai face și aveam nevoie de sigiliul lui Daemon, zisă Krista ridicând sigiliul ca Ris să-l vadă.

  - Bine, ieși afară! Am treabă! zisă Riserya trecând pe lângă ea nepăsătoare, iar Krista îi aruncă o privire urâtă.

  După ce sora ei ieși din cameră, Riserya scoasă o cheie și deschisă ultimul sertar al biroului.

  E încă aici! gândi ea fericită când scoasă hârtia. Fiii ei vor avea mare nevoie de ea, mai ales Daemon.
O rulă și o pusă în buzunar, închisă la loc sertarul, apoi plecă.

  Lucien o ținea strâns în brațe și refuza să-i dea drumul.

  - Lucien, trebuie să plecăm, vom întârzia! râsă ea încercând să scape din îmbrățișarea lui până reuși.

  - Ți-am spus! Nu te las să pleci nicăieri fără mine! spusă el serios și-și lăsă mâna pe ușă, ca să nu poată ieși.

  - Iar eu ți-am spus că nu am de ales. Cineva trebuie să aibă grijă de Coasta Dragonului și de fete, iar tu ești cel mai de încredere om și cel mai bun castelan, oftă ea.

  - Uneori mi-aș dori să fiu mai prost, își dădu el ochii peste cap.

  - Dacă ai fi mai prost, atunci ar trebui să lăsăm castelul în conducerea calului tău, glumi ea.

  - Auch, tocmai m-ai făcut cel mai puțin prost dintre proști! râsă el.

  - Era o glumă. Singura ta prostie sunt eu, Lucien. Uneori iubirea ta pentru mine e prostească și te împinge la fapte necugetate. Cu cât ești mai departe de mine, cu atât ești mai inteligent, îi zâmbi ea, mângâindu-l pe obraz.

  - Atunci nu vreau să fiu inteligent, zisă el și o sărută.

    - Păcat...pentru că Dragoncoast are nevoie de un castelan inteligent. Deși sunt sigură că Lucerya se va descurca de minune și singura.

  - Îți aduce aminte de cineva?

  - Laena...oftă ea. Acum chiar trebuie să plec, Lu. Dă-te! zisă ea sărutându-l pentru ultima dată.

  După ce rupsără sărutul, Lucien se dădu din ușă. Când deschisără ușa, dădură de Shannara urcată în spinarea lui Spring.

  - Vreau și eu să merg la Dragonstone! zisă fetița serioasă. Vreau să merg cu mama!

  - Ce? Acum și tu vrei să pleci? întrebă Lucien, iar Riserya chicoti.

  - Vreau să merg și să lupt! Vreau să văd cum se cucerește o cetate! zisă Shanna sigură pe ea.

  - Și cine te va apăra? întrebă Lucien ridicând dintr-o sprânceană.

  - Mă pot apăra singură! Sunt o războinică adevărată, așa mi-a spus Aegon! În plus o am pe Spring, și pe mama!

  - Shannara, cred că ar fi o idee mai bună să rămâi aici, cu tatăl tău! zisă Riserya serioasă, privind-o în ochi.

  - Nu! Pe mine mereu mă lăsați de-o parte! E pentru că sunt singura fără un dragon? Spring poate fi la fel de feroce ca un dragon! strigă ea înfigându-și unghiile în blana lupului străvechi, iar aceasta începu să-i mârâie amenințător.

  - Eu te las să mergi cu mama ta, dacă-mi promiți că ai grijă de ea! zisă Lucien, iar starea Shannarei și a lupului ei se schimbară brusc în una de bucurie.

  Nu, Lu! Nu o voi lua pe Shannara, e prea periculos!

  - Vorbești serios? întrebă fetița cu păr nisipiu entuziasmată. Promit că voi avea grijă de mama și că o voi aduce înapoi la tine, tati! Acum mă duc să-mi iau bagajele! zisă ea, iar lupoaica o luă la goană pe holuri, cu fata în spatele ei.

  Bagajele? Le avea pregătite? O doamne...

  - Ce ai făcut? îl întrebă Riserya pe Lucien, încruntându-se.

  - Acum vreau să-mi promiți că tu vei avea grijă de ea, Ris. Ești mama ei, trebuie să meargă cu tine. Promite-mi că ai grijă de copii și că vă întoarceți.

  - Promit că voi avea grijă de ei, Lu! zâmbi ea amar, și îl sărută înainte să plece.