*********
Perspectiva lui Sam
Jigodia aia de Mike a fost el sigur că dacă își aduce cățelușii mă poate doborî. Se vede că încă se teme de mine, in ciuda vârstei sale.
-Predati-va! a rânjit acesta victorios.
Singurul lucru care m-ar gâdila puțin la gestul făcut de el, ar fi faptul că în stânga sa era Roger, iar în dreapta inofensivul Hug, amândoi transformati și gata de atac.
Nu mi-a putut scăpa un mic rânjet la acest gest de fraternitatea copilărească, iar Mike a observat.
-Ce te face sa razi? Defapt, las-o baltă! Cel care râde la urma e cel care râde mai dulce! a zis Roger.
-Așa o să fac, i-am răspuns, transformându-mă.
Evy mi-a imitat gestul și am sărit amândoi pe ei.
Mai întâi m-am dus la Mike și i-am dat un pumn în nas, iar apoi Roger m-a apucat de maini și m-a împins în perete. O vedeam pe Evy cu colțul ochiului cum se bătea cu Hug, și pe Mike care voia să o apuce din spate. În clipa aia, i-am tras un șut în coaie lui Roger și am sărit să o ajut.
În timp ce am sărit la beregata lui Mike, Hug Roger m-a imobilizat la podea, iar Mike a făcut același lucru cu Evy. Eram pregătit să mușc și să evadez, când Roger a zis:
-Eu nu m-aș grăbi, Sammy! Ia uite ce prințesa am eu aici! Ar fi păcat să o împușc fix între ochi, așa-i?
Eu mârâiam și puteam sa îmi simt fiecare vena cum sta sa explodeze.
-Las-o... am urlat.
-Shh, sperii vecinii, a zis Hug. Știi ce vrem de la tine!
-Ia-ti oferta și freaca-te cu ea! a urlat Evy la rândul ei.
Roger i-a dat un șut în stomac, iar eu am evadat imediat din strânsoarea lui Hug
-Eu as sta pe loc, a rânjit Mike.
Nu se referea la faptul că încă are arma îndreptată spre Evy, ci la faptul că eu am teava unei puști in ceafă.
Am ridicat mâinile cu un chip plictisit și am început să râd.
-Eu nu as rade dacă aș fi în situația ta, a zis Roger.
În acea secundă a îndreptat pistolul spre piciorul lui Evy într-o fracțiune de secundă și a tras. Eu tresatisem, dar nu mă puteam mișca sau îmi zbura capul.
Cei trei au început să râdă în momentul în care îmi cursese o lacrima, iar apoi ochii mei portocalii parcă luau foc.
-Accepta, Sam! a zbierat Mike. Acceptați amândoi, sau prințesa moare!
Evy și-a ridicat privirea și a șoptit un "du-te dracului" spre Mike, iar acesta a râs zgomotos.
-Eu îl omor, m-am plictisit de el! a zis Hug.
-Fie, omoara-l! i-a zis Mike.
Și POC.
**********
Perspectiva Sophiei
Eu și Brad am mers spre gara să ne luăm bilete. Următoarea cursa era în 5 ore, la naiba.
-Ce facem acum? am întrebat.
-Plecam de aici ca să nu fim căutați.
M-am uitat în sus spre el și m-am întristat. Era distrus și îl înțeleg. Ceea ce tocmai i s-a întâmplat azi e foarte extenuant. Deși avea gluga pe cap și gulerul tras peste față, eu simțeam cum plange și cum ar vrea sa intre in orice moment în pământ.
Și eu aveam gluga pe cap, până la urmă trebuia să ne ascundem. M-am ținut după el printre blocuri și am mers la un local din apropiere. La intrare, amândoi ne-am dat jos glugile și am mers sa ne luăm ceva de băut.
La ieșire ne-am deghizat iar și ne-am continuat plimbarea. Cerul era gri, ca de obicei, iar vântul batea cu putere. Deși era încă zi, soarele parcă a fost răpit de pe cer și aruncat în altă galaxie. Străzile erau pustii, iar toate luminile din case stinse, cu draperiile trase. Nici măcar câinii vagabonzi sau cerșetorii nu mai hoinăreau zona.
-Auzi asta? a șoptit Brad.
M-am concentrat și am încercat să îmi dau seama la ce se referă, iar apoi am auzit:
-Accepta, Sam! Acceptați amândoi, sau prințesa moare!
Era vocea lui Mike. Și nu era deloc departe. Am luat-o la fugă în direcția aia și după de auzi vocea lui Hug care a zis:
-Eu îl omor, m-am plictisit de el!
-Fie, omoara-l! ii răspunsese Mike.
Am grăbit pasul cât de mult am putut, și POC.
Brad a sărit pe Hug și l-a împușcat în cap, apoi a îndreptat pistolul spre Roger, care inca ținea teava lipită de fruntea Evelinei. Eu inca nu am ieșit de după colț, iar Mike nu știe că am schimbat partea.
Trebuia să gândesc rapid și să reacționez. Mi-am scos singura armă pe care o aveam, briceagul. Nu prea cred că îi pot opri cu un cuțitaș, decât dacă am un noroc chior să nimeresc de aici. Am jucat Dart mai demult, dar asta e cu mult mai dificil.
Am scos puțin capul și am observat că Mike și Roger stăteau aproximativ cu spatele, dar erau transformați și nu puteam reacționa, deoarece m-ar detecta imediat. Mike s-a îndepărtat puțin de Evy, care sângera puternic. O împușcaseră.
Fara sa mă mai gândesc, am aruncat briceagul spre piciorul lui Roger și l-am înțepat puțin. Acesta a inceput sa rada zgomotos, în timp ce Mike venea spre mine.
Din cauză că niciunul nu mai era atent, am sărit cu toții pe ei și i-am imobilizat. Brad îl tinea pe Roger, iar Sam pe Mike
-Ha! a zis Sam victorios.
-Ai fi fost mort de mult daca nu erau iubiteii aici cu voi, a zis Mike.
I-am dat un șut in burtă nemernicului ca să mă asigur că tace, iar apoi m-am uitat spre Roger, care nici măcar nu mă mai privea.
Roger mi-a fost cel mai bun prieten încă de când m-a găsit. Nimeni și nimic nu ne putea despărți, deoarece gândeam la fel și reacționam unul în favoarea celuilalt. De data asta, însă, am fost dușmani.
-Îi omorâm? a zis Sam uitandu-se la cele două pistoale.
-Nici nu lucram cu voi, a zis Evelin. Mulțumim de ajutor, dar puteți pleca.
-Dar v-am ajutat, a zis Brad. Măcar hai sa terminam treaba si sa îmi găsesc sora.
-Eu sunt de acord cu el, a zis Sam.
-Iar eu sunt de acord cu Evy. Nu ar trebui sa lucram împreună.
-Sophie, a zis Roger, vreau sa vorbim.
Brad mai avea puțin și îi dădea una, dar i-am făcut semn să îl lase cu mine.
-Nu! Dacă ataca o să ne amenințe cu tine, a zis Brad
-Am zis sa îl lași! Te rog... am soptit.
Brad i-a dat drumul lui Roger, iar acesta a venit cu mine.
-Trebuie să îți arăt ceva, a șoptit el fără să dea din buze.
