LVI (dor de vis)

118 11 0
                                    

când, fără să vreau, te-am zărit
pe loc, atunci, m-ai îmbătat.
am început de te-am îndrăgit
o, tu, suflet minunat.

ne uitam unul la altul
neștiind ce va urma.
acum amândoi am rămas cu dorul,
și cu tendința de-a scruma.

scrumăm dorințe-n suflet,
ce cândva au fost planuri,
cu greu mai scot un răsuflet
și în loc de fum, aburi.

acum mă caut pe mine,
mă caut într-un adânc abis.
acum te caut pe tine,
într-o realitate numită vis.

SângerăriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum