CVIII (gând XV)

55 7 2
                                    

eu acum stau
cu mine
și privesc focul și
îl simt
cum imi încălzește fața,
brațele, picioarele.
și tot stau numai cu mine,
discutând cu mine toate ideile
pe care le am
despre nimic.
și stau și simt focul.
imi topește gheața de pe suflet
și țurțurii de pe atrii.

acum stau cu tine
în acest tărâm al
frigului.
și tăcem,
căci nu avem despre ce să vorbim.
în tărâmul acesta al
frigului
inima mi-e caldă
și sufletul mi-e împăcat
fiindca sunt langa tine,
dar restul corpului mi-e rece.

hai să devenim foc
și să topim
întregul tărâm al frigului
cu blocuri din gheață
și câmpii argintii.

hai să devenim foc
și să ardem
la nesfârșit.

SângerăriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum