stau așezat în fața oglinzii
căutându-mă pe mine însumi...
strig, arunc cuvinte și pumni,
însă în fața mea se prelinge
același deșert.
fug din fața oglinzii,
alerg după o foaie pentru a crea
o lume nouă în care să mă regăsesc.
apuc foaia și încep să pictez
litere.
uite un șarpe, uite un fluture,
uite un zâmbet din trecut...
o, uite și un ochi străin
de care mereu m-am temut.
uite soarele, uite luna,
uite copacii cum se îmbrățișează,
uite dragostea-mi, nebuna,
ce în toate se așază.
uite marea și a ei valuri
cum vin să mă sărute,
cum vor cu ele să mă poarte
în lumile pierdute.
o, uite, tu Apollo,
cum se termină și această foaie.
așa se termină și această lume a mea,
această lume a literelor pictate
cu ochiul și cu inima,
cu dorul și cu patima...
unde ma aflu, unde mă aflu?
CITEȘTI
Sângerări
Poetrypoezii scrise de mine sau texte alese când o văd dar nu e langa mine, când sunt la pământ, când mă lovește nostalgia cu vreo 80 km/h sau ... atat
