LXXXV (o mică frustrare)

82 11 0
                                    

mizerie și jeg,
crize și greață,
eșec peste eșec -
asta mi-e întreaga viață.

numai oameni pierduți,
apoi mă pierd și eu.
numai oameni dispăruți
fără de care trăiesc greu.

zile, ore, minute
pierdute pentru nimic.
pentru niște glasuri mute
cărora le sunt ca un inamic.

oglinzi sparte-s oriunde,
numai tăieturi pe mine
și gânduri ce vor să ma cufunde.
oh ce gânduri asasine.

încă mai mă plimb
pe-acest drum al vieții,
căci e imposibil să mă schimb
pentru toți, pentru ei, bieții ...

ce să mai iubești ...
ce e aia "viață", "dor"?
când pentru nimeni nu mai ești
și când spui mereu "vreau să mor".

SângerăriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum