CXCIII (prizonier)

42 9 0
                                    

sunt prizonier în această lume pustie,
nimeni nu mai e aici, nu, nu...
parcă și viața-mi a încetat să mai fie vie,
iar noi, împreună, nu mai suntem unul...

dar, nu știu cum, te afli și tu aici,
în lumea asta creată parcă de tine.
hai să fim nemuritori, veșnici!
haide toată, căci m-am săturat de mine.

ochii mi-au dispărut, dar te pot vedea.
sufletul s-a dus și el, dar mai pot iubi.
de creier nu știu, adineaori în cap îmi ședea.
de tine, te rog, nu mă despăgubi...

sunt prizonier în mine, în a mea inimă,
acest imens și înghețat infern.
haide tu, toată, să schimbi a sa climă
și să fiu liber, să fim unul alergând în etern...

SângerăriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum