Sângerări

CXXIX (gând XXVI)

dacă eu și cu tine am fi niște laturi
a unei forme geometrice,
nu am putea să fim doar noi doi,
căci nu există o formă geometrică
doar cu două laturi.
sunt cu trei laturi, cu patru, cu cinci...
însă cu două, nu, nu există.
nici nu putem să creăm una
prin absurd,
căci tu m-ai uitat,
prin normalitatea ta de a fi,
pe mine, a cărui normalitate de a fi
este aceea de a nu fi al tău vreodată...
te-ai alăturat unei forme cu multe laturi,
iar eu am rămas singur
neavând pe nimeni cu care să formez
o geometrie.
sunt singur și mă voi transforma
într-un cerc pe care-l voi închide.
acest cerc va fi gol,
nu va avea nimic înăuntrul său,
căci eu nu am nimic
și pe nimeni cu care să pot umple acest cerc.
eu sunt doar marginea curbată
a acestui cerc îndepărtat de toate
triunghiurile, de toate celelalte forme
geometrice,
a acestui cerc singur și închis,
umplut cu vid.