încep să-not prin flori vii de mormânt,
salutând nimicul, salutând totul.
zâmbesc și plâng și cânt
neîntrerupându-mi înotul.
și curge sânge, curge, curge peste mine,
mă hrănesc cu sângele acestor flori
ce le simt tot mai străine,
mai pline de culori.
și de-aș vrea să mă opresc, n-aș putea.
simt că aici trăiesc cu adevărat,
chiar de n-am trăit vreodată, simt realitatea,
simt că de lume-s spânzurat.
mereu mie însumi îmi trimit implorări,
rugăciuni... în zadar, căci eu mereu
înot prin aceste flori cu infinite sângerări,
flori ale sufletului meu...
CITEȘTI
Sângerări
Puisipoezii scrise de mine sau texte alese când o văd dar nu e langa mine, când sunt la pământ, când mă lovește nostalgia cu vreo 80 km/h sau ... atat
