Sângerări

CLXVIII (flori, dansuri și ploi)

floarea noastră
se hrănește și crește
doar cu ajutorul lacrimilor.
în zadar faci tu dansul ploii,
căci nu va ajuta
cu absolut nimic.
dar de unde lacrimi?...
când tu ești acolo,
iar eu sunt aici doar cu floarea.
din mine nu au de unde
să cadă lacrimile.
nu mai am lacrimi.
am secat de dor de ploaie, furtună.

continuă-ți dansul ploii...

poate, poate va cădea
vreun strop peste mine
și voi înflori eu.
atunci vei rămâne tu cu floarea,
și o vei arunca
și aceasta nu va mai crește
vreodată
și eu voi seca din nou de dor,
fiindcă tu vei pleca,
iar eu nu voi mai rămâne
nici măcar cu floarea ofilită.
sunt eu destul de ofilit pe dinăuntru,
cât să țin loc acelei flori.

continuă-ți dansul florii...