INGER DIN DEMON

4

- Nu e vorba ca nu-mi place! Locul asta e fascinant... socant chiar... unic... dar...

- Ti-a placut Alina?

- Da! Trebuie sa recunosc. A fost bine cu ea. M-am intrebat si am intrebat-o si pe ea, dar nu mi-a putut raspunde. De ce ea?

- E cea mai buna dintre cele patru!

- Mi-a spus ca nu le-ai avut! Si atunci de ce spui asta? Ai un har aparte? Poti sa-ti dai seama din priviri cat sunt de bune la pat? Sau ai facut un sondaj de opinie cu baietii tai?

- Nu le-am avut, intr-adevar! Cand am spus ca e cea mai buna, m-am referit la sufletul ei. E o fata dulce, distractiva... cu care te poti intelege... mereu disponibila la distractie... Stie foarte bine sa se faca placuta.

- Sper ca nu vrei sa ma lipesti cu ea!

- Nu! Nu am avut nici o clipa in gand sa va fac lipeala! Eduard, daca inca nu ti-ai dat seama, nu sunt adeptul legaturilor... Eu dezleg... ranji el, cu aceeasi satisfactie de ieri noapte. – As fi ultimul om care ti-as spune sa te cuplezi cu ea. Niciuna nu merita increderea noastra!

- Sunt nevoit sa te mai intreb o data, altfel nu voi putea dormi la noapte: de ce faci asta?

- Din distractie, in primul rand! E atat de bine sa le vezi plangand de durere! Aproape ca imi provoaca un orgasm... Aproape... ranji el.

- Esti un nebun sadic... am scapat eu printre dinti.

- Nu sunt! Eu doar demonstrez ca nu exista dragoste in lumea asta.

- De ce esti atat de cinic? Ce te-a starnit in halul asta? Cine ti-a facut-o tie?

- Poate iti voi spune odata! As da orice sa pun mana pe el! Marai el periculos de incet.

- Nu pot sa cred ca exista o persoana care sa-ti fi facut tie, ceea ce mi-ai facut tu mie.

- Esti departe de adevar! Dar nu incerca sa afli mai mult, Eduard! Ramai! Nu vei avea un prieten mai loial decat mine!

- Tu si loialitatea! Habar nu ai ce inseamna acest cuvant!

- Nu ma mir ca ai parerea asta despre mine, avand in vedere ceea ce ti-am facut... murmura el, din nou mult prea incet, coborand privirea.

- De aceea mi-ai dat-o pe Alina? Speri sa ma convingi sa raman?

- Nu! Stai putin! Nu ti-am dat-o pe Alina, pentru ca nu este a mea! Intelege ca nu am sclavi si sclave! Am amici si cunostinte... Sincer, nu asta as vrea sa fie motivul pentru care ai ramane... Pentru asta ii am pe ceilalti patru...

- Ce crezi ca face Bianca acum? Am trecut eu brusc la alt subiect.

- Plange! Zambi el. – Sufera! Asa cum merita! Sunt sigur de asta!

M-am ridicat si am dat sa ma indept spre holul de la intrare, satul de cruzimea lui. Nu avea constiinta... nu avea nici o parere de rau...

- Imi pare rau, Cris! Nu sunt eu persoana pe care tu o cauti... Eu nu mai pot fi martor inca odata la ceea ce am auzit azi noapte!

- Tu ce crezi ca merita una ca ea? Ma intreba el, mijindu-si ochii... – Tu ce crezi ca ar merita A... Oh! S-a oprit la timp. A inghitit inca o gura mare de cafea, apoi s-a ridicat si el, si s-a indreptat spre mine, privindu-ma in ochi. – Eduard! Sa nu imi spui ca tu nu o urasti! Sa nu imi spui ca nu te-ai gandit cu ura la adresa ei! Nu uita ca te-am vazut!

- Nu pot sa uit asa ceva! Mi-am amintit si azi noapte de privirea ta de atunci! Si ca sa iti raspund: nu o urasc si nu am urat-o nici o secunda!

- Eduard! Fete ca si Bianca merita acest tratament! Le arat ce simt baietii in acel moment...