INGER DIN DEMON

IUBIRE=SACRIFICIU

Zilele de joi si vineri au zburat de-a dreptul! In focul pregatirilor nici nu am simtit cum trece timpul si m-am trezit ca e sambata dupamasa si ard de nerabdare sa aflu deznodamantul... Ce a hotarat Emily? Ce a ales? Trecut sau viitor? Inger sau demon?

Abia am ajuns acasa si am apucat sa ma schimb, ca mi-am luat mototcicleta, i-am dat a cincea si m-am indreptat spre satul lui Cris... Gata cu satul meu... Gata cu comuna... Gata cu Oradea... Centrul universului era acum satul lui...

Iar buricul pamantului era tocmai centrul satului... Stiam ca Reyn inca nu a avut cum sa ajunga in centrul satului... El mereu asteptase inserarea pentru a isi face aparitia, daca nu era un eveniment mai deosebit... insa pentru ca sa ajung la el, trebuia sa trec prin centrul satului. Stiam ca discoteca deja ar cam trebui sa inceapa, sau macar sa se auda muzica... si m-am asteptat sa vad deja grupulete de tineri, fericiti ca au scapat de munca de la camp, cu halba de bere in mana razand prosteste din orice poanta... insa nu a fost asa!

In schimb am vazut grupuri, grupuri de oameni adunati pe la porti... Oameni de toate varstele, nu tineri pusi pe distractie! Apoi, am vazut masina politiei, cu girofarurile pornite, o masina batrana, cu multi ani in spate si cu multi kilometri la bord, trecand tocmai pe langa mine, fara sa se grabeasca... Soferul era atent la grupurile de oameni care erau peste tot pe drum...

M-am aplecat sa vad daca era cineva pe scaunul din spate... sa vad daca au luat pe cineva din sat, si sincer mi-a stat inima atunci cand am facut asta... Am crezut ca venisera dupa Cris... Am crezut ca iar a facut-o lata... Au fost toate sansele sa fi fost el pe bancheta din spate... cu toate ca el avusese mare grija dupa episodul cu Raul, sa nu fie prins... Am crezut ca Emily il provocase intr-atat incat el sa se fi pierdut cu totul si sa fi facut ceva tipic lui... Nu era exclus! In starea in care-l lasasem eu marti noaptea, nu era exclus ca el sa isi fi pierdut mintile si sa fi fortat ceva!

Insa, spre marea mea usurare nu era nimeni pe bancheta din spate si am putut sa respir... apoi am continuat sa ma strecor printre consatenii lui Cris... contrariat de expresia chipului lor... Toti erau mult prea seriosi... ca sa fie o seara de sambata... Ce naiba s-a intamplat? Oare a fost gasca lui Raul si am pierdut o confruntare aici? Nu mai incercase nimic de ceva vreme... insa nu parea nimeni lovit, nu parea nimeni ranit, nu am vazut nicio ambulanta... care sa justifice lumea adunata pe la porti... si sa imi dea de inteles ca a fost ceva cu mult mai rau decat pana acum... Nimic! Si atunci, ce mama dracului s-a intamplat?!

- Eduard, Eduard! Ma opri la un moment dat, un brat cu degete fine... – Ai auzit ce s-a intamplat?

Am oprit motorul, invartind de cheie, mi-am pus piciorul jos, langa motocicleta, si am privit-o intrebator pe Andreea, pentru ca ea fusese cea care ma oprise, cu aceeasi miscare ca si in prima sambata. Insa acum parea foarte agitata si speriata...

- Sora lui Cris a fost rapita!

- Ce? Doamne Dumnezeule! Nu-mi credeam urechilor ceea ce tocmai auzisem...

- Da! Sora lui Cris a fost rapita si inca nu l-au prins pe rapitor!

- Care sora? Cum adica? Ce naiba? Unde e Cris? Intrebarile curgeau una dupa cealalta. Nu ca nu ma interesa de surorile lui Cris, insa pentru mine Cris era cel care conta!

- Din cate am auzit, Cris e la spital...

Am privit-o socat de cele auzite, nu am mai spus nimic, nici nu am mai vazut-o pe fata care tremura usor si parca plansese, nici nu am mai stat sa cer lamuriri, nu puteam merge pe vorbe din auzite, imi trebuia certitudine! Vesnica nevoie de certitudine! Am repornit motocicleta si m-am grabit sa ajung la casa lui Cris.

Pe drum insa, m-a cuprins panica... Palpitatiile erau extrem de puternice si nelinistea m-a stapanit instantaneu. Ce spusese Andreea? Cris e la spital? Nu! Nu, Cris! Nu poate fi el la spital! Nu il vazusem niciodata racit macar! Avea o sanatate de fier! Oh! Palpitatiile riscau sa imi provoace probleme deja, si eram sigur ca tensiunea a ajuns la cote foarte inalte... Nu, Cris Reyn!