INGER DIN DEMON

3

- Mai am doar un an de legiune. Apoi ma intorc... Acum am o luna sa vad daca are rost sa ma gandesc la asta sau nu! Cu Andreea nu a fost de la inceput nimic, Cris, ea nu te-a uitat. Nici eu nu am fost convins ca vreau ceva mai mult de la ea. Da! Asta a fost un raspuns simplu ce nu cuprindea amanunte dubioase. Apoi m-am grabit sa trec la un alt subiect, mult mai vesel: - Voi cand mergeti in luna de miere?

- Noi suntem in luna de miere de un an de zile! Mili nu are chef de excursii... raspunse Cris, strangand usor talia fetei. Ciudat! Cris sa nu isi impunea dorinta! Ce luna de miere acasa?! Inconjurati de Vera, Raul, Aris... si cine stie cate ispite si situatii periculoase... Acum ar fi fost momentul sa dispara din peisaj... Nu ca mie nu-mi convenea situatia asta! Il voi avea alaturi pe Cris, in continuare. Asta ma bucura nespus de mult... din moment ce eu am trait un an de zile cu frica in san ca el e mort si ingropat la marginea cimitirului... urmand-o pe Emily in Iad... Da! Voi avea cinci saptamani cu ei... Cu Cris si cu Eva... Mili de acum era sotia lui si nu imi voi mai permite sa visez la ea... Aveam la cine sa visez... Eva... Poate-poate iese ceva! Daca nu, macar sa stiu ca am incercat... M-am uitat la Emily si i-am zambit, uimit ca ea nu isi dorea sa fie doar ea si el:

- Emily? De ce nu profiti de ocazie? Acum e momentul! Aici aveam dreptate. Stiu ca aveam dreptate. Daca nu merg acum, nu vor mai merge altadata... de aceea i se zice luna de miere, nu? In rest, vor fi concedii...

- Cris are dreptate. Nu vreau o luna de miere! Am aici tot ceea ce imi doresc! Chiar suntem in luna de miere de un an de zile! Nicaieri nu poate fi mai frumos decat aici. Se opri pentru moment, apoi se intoarse spre Cris, vadit incurcata si jenata: - Cris, cum facem cu ai mei?

Da! O voi vedea pe Eva! "Ai ei" erau toti la Eva acasa! Stiam asta de la ea. De aceea nu a putut ramane cu mine mai mult. Pai ce ocazie mai buna decat asta as putea gasi? O sa o vad... Da! O s-o vad, acasa la ea. Singura data cand am vazut acolo, a fost cand si-a inmormantat tatal... Acum, era altceva! Era motiv de sarbatoare! Petrecere! Cum sa nu ma duc si eu? Nici nu m-am gandit ca nu se cade! Ca eu nu am nicio legatura cu ei! Pai, din moment ce mi-am facut aparitia in modul spectaculos de aseara, si deci toti m-au vazut, ce mai conteaza ca ma duc acolo acum... mai rau decat ieri nu poate fi. Si oricum am fost vazuti dansand toata noaptea impreuna. Nu cred ca nu am fost vazuti. De Cris nu ma mir ca nu a fost cu ochii pe mine. Avea mireasa alaturi... si mintea lui era ocupata in intregime cu bunastarea miresei sale, plus ca a fost total intors pe dos odata cu aparitia tatalui sau... dar neamurile ei, care au fost toate la aceeasi masa cu Eva, nu au avut cum sa nu-mi observe prezenta, cand dupa fiecare fel de mancare eram prezent langa scaunul Evei, grabindu-ma sa nu imi ia cineva locul. Deci, ce conteaza ca poate nu se cade? Putin imi pasa mie de ceea ce vor gandi ei in drum spre casa, la sute de kilometri departare! Eu o vreau pe Eva! Asa ca am sarit repede, sa nu apuce Cris sa raspunda. Poate ca ar fi contramandat vizita Emilyei la Eva, din cauza mea, sau poate ca m-ar fi trimis sa ma odihnesc inca putin pana se intorc ei, iar eu nu mai aveam ocazia sa o vad pe Eva, cand imi doream atat de mult s-o vad... si sincer sa incerc sa mai fac un pas in sufletul ei, lovit in trecut de Cris... Poate, totusi, voi reusi sa sterg urmele lasate de el candva... si s-o vindec... si...

- Stiu ca sunt toti la Eva. Pot sa merg cu voi? Am intrebat direct, privindu-l pe Cris, si nu pe Emily. De el depinde daca eu o vad pe Eva sau nu.

- Vrei sa vii cu noi? M-a intrebat, uitandu-se lung la mine, pentru a-si da seama ce-mi doresc de fapt. Pentru a intelege daca am fost deranjat de vorbele Emilyei... El era in acel moment impartit in doua. Cu siguranta! O parte voia sa ramana acasa, sa se bucure de prezenta mea, si o parte voia sa isi multumeasca printesa, care, avea si ea dreptate. Rudele ei, printre care si mama ei, urmau sa plece in curand si cine stie cand se vor mai intalni... Asa ca l-am privit direct in ochi, pentru a ii arata clar, ca nu ma derajeaza deloc situatia, ba chiar ma incanta foarte mult.