INGER DIN DEMON

3

Cat despre eroul principal, Cris Reyn... Faimosul Cris Reyn... Hm! Ne-am vazut foarte des in aceasta perioada. Ne-am facut un obicei sa ne intalnim in oras. Pe zi ce trecea era tot mai ingandurat si mai temator. Daca la inceput el mi-a spus ca Emily e excesiv de tematoare... ceea ce, oricum observasem si eu inca din acea prima vizita de cand aflasem ca e insarcinata, in ultima parte a perioadei de asteptare, pe chipul lui Cris am citit aceeasi teama... si ingrijorare. Imi amintesc ca ne-am intalnit in oras, in unul dintre localurile preferate, unde se servea foarte bine si imi placea ambientalul, mai ales vara, pentru ca avea o terasa superba cu multa verdeata, insa si iarna era frumos acolo. Ne-am intalnit pentru a lua masa si de cand ne-am asezat la masa, Cris a luat din nou pozitia aia a lui, agitata... pe care o avusese in seara balului... Aceeasi neliniste...

- Cris! Ce s-a intamplat?

- Poftim? Tresari el, si cele doua cute sapate de Sara i se adancira intre sprancene.

- Esti bine?

- Da... sunt bine... raspunse el neconvingator.

- Nu esti!

- Hm! zambi el... Chiar atat de tare se vede?

- Urla nelinistea din tine!

- Ai dreptate! Sunt foarte nelinistit. Ma tem pentru Mili.

- De ce? Crezi ca ar putea avea probleme cu sarcina?

- Da... Dar nu ma tem ca s-ar intampla ceva, asa cum s-a temut ea... Ma tem de durerea prin care urmeaza sa treaca Mili a mea... si ma gandesc cum s-o conving sa faca cezariana.

- Cris... las-o sa se decida ea...

- Ea e decisa sa nu faca!

- Atunci las-o asa! E mai bine...

- Stiu ca e mai bine... Dar mereu am in fata ochilor imaginea ei de atunci din sala de nasteri...

- Haide, mai! De ce te lasi coplesit de acea imagine?

- Crezi ca e dupa mine?! As vrea sa nu ma gandesc la ea dar imi tot revine in minte...

- Va fi bine! Emily e puternica! Nu o subestima!

- Dar de ce sa treaca prin durerea aia daca poate sa nu simta nimic?!

- Cris! Eu nu inteleg de ce avem noi discutia asta! Tu ai cunostinte in medicina! Tu stii mai bine decat mine ce inseamna nasterea naturala si cea prin cezariana.

- Stiu... dar e vorba de Mili a mea!

- Te inteleg... Crede-ma! Si eu am trecut prin asta... insa am incercat sa nu ma gandesc... sau cel putin, am incercat sa ascund faptul ca ma tem pentru Eva...

- Serios? Deci nu sunt eu prea protectiv? Mirarea lui era sincera.

- Haide, frate! Va fi bine! Emily e puternica! Cine s-ar fi gandit ca ea va trece peste ceea ce s-a intamplat in iarna? Tu sigur, nu! Nici eu! Ai o sotie extraordinara, Cris! Va aduce pe lume doi copii! Si va fi cea mai fericita mamica! Vei vedea!

- Eduard! Ea a cazut odata! Daca se intampla ceva?

- Daca se intampla ceva, esti tu langa ea!

- Da... sunt langa ea. Dar, mereu am fost langa ea, si totusi, a cazut...

- Sunt sigur ca nu se va mai intampla! Am rostit raspicat. – Vei avea doi copii sanatosi... extraordinar de frumosi!