1

166 21 0
                                    

- Dar s-o duci acolo, s-o bagi in galeria unde ea... Uau! Cris, esti nebun! Si fata asta e de stanca daca nu a clacat! Uimirea mea refula zgomotos. Daca Cris a fost nebun in acea zi, nici Emily nu a fost mai prejos... Dar... ia stai! A spus ca a tarat-o acolo! Ea nu a vrut! El a fortat-o! Vai! Cris! Cata putere a avut el sa faca asta, impotriva vointei ei... Doamne! Emily! S-ar fi putut sa scapi de moarte pentru ca el sa te arunce din nou in bratele ei... Nebunie curata! Cris a avut un inger pazitor foarte puternic in acea zi!

- Nu a clacat, ba mai mult! A spus DA in acea seara! In mijlocul satului. Mai greu mi-a fost s-o aduc aici! Of, cata munca de lamurire am avut de dus cu ea!

Cum? Fata asta e chiar de piatra asa cum am spus mai devreme! De piatra! De stanca! Pai eu nu l-as fi iertat niciodata pentru ceea ce mi-a facut... Dupa ce ca el batuse la usa Evei s-o ia pe Emily si s-o duca in fata mortii, tot el, dupa ce ca ea a cedat si nu a plecat acasa, ci a ramas aici, indiferent cine a insistat sa ramana, Maia sau el, sau Eva... pentru ca acum Eva era bagata intr-o oala cu el... dupa ce el o taraste in galerii pentru a-i arata o grozavie scarboasa, greu de suportat pentru un om sanatos, d-apoi pentru o fata sensibila, mult prea tanara pentru o asemenea imagine, si in primul rand, o persoana careia i s-a oprit inima de doua ori intr-o zi, deci dupa toate astea, ea ii spune DA in mijlocul satenilor care il urau pe Cris pana la sange! Inca un „Uau".

Si cea mai spus Cris acum? Ca i-a fost greu sa o aduca aici? Unde? Aici in casa asta, adica s-o convinga sa se mute cu el, sau sa o convinga sa se logodeasca cu el? Tare inclin sa cred ca e prima varianta si ca el a avut de dus munca de lamurire cu mutatul in casa lui. A fost, intr-adevar mult prea devreme... Mult prea devreme... Imi inchipui ce a spus satul... Si oare cum a convins-o pe mama Emilyei s-o lase? Vai cate semne de intrebare enervante!

Si spre necazul meu, Emily a aparut in pragul usii... cu chipul umbrit de discutia ei cu Maia... sunt sigur de asta! Cris a observat-o intr-o milisecunda, chiar daca ea nu facuse niciun zgomot... I-a simtit prezenta si a intins bratele spre ea.

- Vino aici, iubire! Despre tine povestim acum!

Inca un „Uau" in mintea mea! Ce ton... ce gesturi... cata tandrete... Vai! Cris era un inger! Da! Asa cum am spus in momentul in care l-am revazut dupa un an! Cris era un adevarat inger... isi aseza printesa in brate, fara sa se fereasca de mine, ii cuprinse talia, gest adanc inradacinat in apucaturile lui, si ii zambi cu adulatie.

- Da? Va distrati pe seama mea? Intreba ea dulce, zambind.

- Nu! Nu ne permitem asa ceva!

Cum? Cris sa nu isi permita sa glumeasca pe seama cuiva? Eh! A fost o gluma. Sau nu? Sa aiba Emily o asa putere asupra lui dupa un an de zile de convietuit sub acelasi acoperis? Inca un „Uau"! Cred ca voi obosi tot exclamand in sinea mea!

- Ei, haide! Chicoti ea vesel, revenindu-si de dupa norul umbros al tristetii ca Maia era singura in curte si cu siguranta plangea pe bancuta dintre trandafiri.

- Serios! Eram la faza cu logodna noastra! Ii povesteam cat de surprinsa ai fost!

A recunoscut el, cu o mina foarte serioasa, mangaindu-i cu dosul palmei obrazul de piersica.

- Imi aduc aminte cum ai complotat tu cu Eva! Si cum m-ati pus in fata faptului implinit! Ai luat-o in ordine cronologica cu povestea? Se interesa ea, amuzata de amintirea de acum un an.

Si mi s-a confirmat! Eva a fost cea care a facut totul! O vreau pe Eva! A strigat sufletul meu, fara sa se gandeasca ca mai am un an de legiune si ea nu ma va astepta... Va face la fel ca si Andreea! Exact la fel ca si ea! In acel moment, eram constient ca o voiam pe Eva nu numai pentru trupul ei, ci pentru puterea ei de a ierta! Pai, o persoana care este in stare sa ierte si sa treaca cu totul peste durerea pe care i-a pricinuit-o Cris, trebuia neaparat pastrata! O voiam pentru sufletul ei bun! O voiam pentru intelepciunea ei...O voiam pentru intuitia ei...

INGER DIN DEMONUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum