INGER DIN DEMON

2

Am ramas in urma... asteptand sa vad ce fac eu in continuare... Despre asta nu am discutat cu Emily. Am decis ca ma voi duce pe jos pana la cortul de nunta... Cat de departe poate fi? Eram obisnuit cu mersul pe jos... facusem sute de kilometri pe jos intr-un an de zile, insa rana din piept se facea inca simtita... Dar nu era nicio graba... Voiam sa le las noaptea lor... indiferent cat de tare imi doream sa pot vorbi cu el... De maine voi afla ceea ce voiam sa stiu. Ce s-a intamplat dupa ce am plecat eu...

Am iesit din biserica printre ultimii... inca emotionat de toata ceremonia cununiei...

- Auzi, Mariana, si eu vreau sa te astept la altar! Am auzit eu deodata in fata mea. – A fost asa de fain momentul... Exact ca si in filmele americane...

- Vasile, tu nu te auzi ce spui? Tu crezi ca tata va fi de acord sa schimbam ceva din traditie! Pai, nasii mei ar lua-o razna daca as deschide gura cu asa ceva!

- Of! Dar a fost asa de emotionant! Nu vrei sa fie si la noi la fel?

- Ba da, dar noi avem tati care sa se bage in seama! Ei nu au! Ei au putut face de capul lor. Tu crezi ca daca tatal miresei ar fi fost aici nu s-ar fi bagat in organizarea nuntii? Sau tatal lui?

- Nu cred ca Reyn ar fi ingaduit cuiva sa se bage in oala lui! Nu ar fi fost el daca ar fi lasat pe cineva sa ii comande ziua asta!

- Da! Tu nu te poti compara cu el! Si nici nu vreau! Nu stiu daca Emily nu a innebunit atunci cand a acceptat sa se ia cu el...

Hm! Inca erau oameni care aveau resentimente fata de el insa o admirau pe ea. Din tonul cu care ii rostise numele s-a oglindit clar stima resimtita fata de fata care invinsese... Dar aveau dreptate. Nimic nu a semanat cu o ceremonie autohtona... Aici mirii intra insotiti de cavaleri si domnisoare de onoare si in timpul ceremoniei sunt insotiti de nasi... Aici nu au fost nasii... Emily si Reyn nu aveau nasi... Hm! Dar a dat foarte bine asa cum a fost organizata! Ma asteptasem ca nunta asta sa fie deosebita... Iata ca s-a adeverit... Nu se putea ca el sa nu iasa in evidenta... Dar a iesit cu ceva foarte frumos... Mi-a placut fiecare moment...

- Eduard!

M-am uitat in dreapta mea si nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut chipul frumos al Evei. Am privit-o intrebator... Nu stiam ce vrea cu mine... Eu imi terminasem treaba... Urmeaza sa ma duc la cortul mare ce se vedea in departare pe campul unde se tineau toate balurile, pe campul unde s-a tinut si ultimul bal la care am fost... si la care totul a luat o alta intorsatura pentru Cris Reyn... De acolo a inceput totul... pentru ei... Nu din cladirea discotecii... Prietenia lor s-a nascut acolo pe campul unde acum se ridica maiestuos un cort imens de nunta... Of! Romanticul din Cris... Cum a ras el de toti romanticii pe care i-a intalnit in calea lui sapte ani de zile... si uite ce iese la iveala...

- Da?

- Nu vrei sa vii cu noi cu masina?

- Am loc? Am intrebat, uimit ca tocmai Eva s-a gandit sa ma intrebe asa ceva.

- Daca nu ti-e rusine sa apari la cortul de nunta intr-o masina plina de fete, iti facem loc. Masina Maiei ne asteapta.

- De ce sa-mi fie rusine? Ele sunt si familia mea si mereu voi fi mandru de ele, am raspuns zambind larg...

- Vino! Noi trebuie sa fim langa miri atunci cand intra in cort... Ne asteapta sampania... chicoti ea.

M-a luat de brat si m-a condus spre masina neagra si luxoasa a Maiei... M-au napadit amintirile in momentul in care am urcat in masina pe bancheta din spate... S-a intamplat demult... insa mi-am amintit de noaptea in care Reyn a provocat scandalul din centru... Era si Eva... in masina... M-am incruntat fara sa vreau... la gandul ca Eva suferise mult din cauza lui... Ea fusese ranita de el, mult mai tare decat celelalte... Iar eu nu l-am putut opri... Ba mai mult eu am inlesnit lovitura lui... Eu am venit cu ideea de a ne duce in sat dupa ce Laura a iesit din peisaj...