INGER DIN DEMON

3

Insa el nu mi-a raspuns la intrebare. Ce a vrut sa spuna cu asta? Ca ei nu s-au impacat? Ca ei s-au certat chiar atat de rau incat Emily sa il lase pe el sa vina dupa copii?

- Stiu la ce te referi! Dar tu nu ai voie sa te gandesti mereu la Mili din acea perioada... Linisteste-te odata! Ea e bine. Ea s-a vindecat! Ea este a ta... Dar nu mi-ai spus cum sunteti acum? E cu tine, sau ai trimis-o acasa. Daca ai facut asta, nu te va ierta! Sunt sigur ca, orice altceva iti va ierta. Mai ales niste cuvinte aruncate la nervi si bautura...

Da! Asta am sperat... Am sperat ca Emily sa tina cont ca sotul ei agresiv a fost sub influenta alcolului si sa nu se lase afectata de cuvintele aruncate de el. Am sperat sa il citeasca acum... cand razbatea din toata atitudinea lui parerile de rau...

- E cu Eva acum... raspunse el, iar eu m-am linistit pe data si m-am asezat din nou pe scaun. Asadar, ei erau bine... Vreau sa spun ca ei doi erau bine... acum am putut sa trec la adevarata problema... Maia:

- Atunci e bine! Inseamna ca sunteti bine... In rest, Cris, trebuie sa te impaci cu soarta...

Oh! Cris, s-a incruntat si a strans ochii, disperat. Nici vorba ca el sa se impace cu soarta... care era pe cale sa-i rapeasca mama. El nu se va impaca cu soarta. Va ridica din nou pumnii spre cer, insa acum era Emily cu el. El va trebui sa tina cont de Emily...

- Eduard, nu vreau sa vorbesc despre asta... Doare atat de rau, ca ma sufoc... Nu pot sa vorbesc inca... Iti multumesc, frate, ca mi-ai adus-o... A fost cel mai bun pas...

L-am ascultat pe Cris... si m-am infiorat pentru inceput, apoi ultimele cuvinte m-au linistit pe deplin. Nu am gresit... L-am ajutat pe prietenul meu... Intr-adevar, Emily a fost leacul pentru sufletul lui lovit cu atat putere, din nou...

- Serios? Bravo, Mili Reyn! Asta am vrut sa aud! Si mai zici ca nu mai este atat de puternica! Te-a imblanzit, Cris! Te-a indulcit... te-a trezit... Mili Reyn e mai puternica decat ai crede tu vreodata. Hai sa mergem la nevestele noastre...

Da! Emily era exact asa cum am descris-o eu. Stiam ca ea ii va fi stalpul acum... Stiam ca ea il va sustine emotional si se va forta sa fie puternica... Deja a dovedit-o... A lasat copiii cu altcineva, doar ca sa fie cu sotul ei... Asta, din partea ei, a fost o dovada clara de putere psihica... Emily nu va cadea din nou... Nu acum... Ea il va aseza din nou pe Cris mai presus de ea, la fel ca si in galerii, la fel ca si in mijlocul satului... si asta ii va da putere si o va tine pe Sara departe de mintea ei...

Gata! Am simtit un dor nebun de sotia mea... si cu siguranta si el simtea la fel, asa ca ne-am ridicat si am intrat in casa. Oh! Imaginea Emilyei cu micutii ei in brate m-a facut sa mi se ridice parul pe brate... Insa aceasta imagine a disparut repede, fiind inlocuita cu una mult mai pretioasa in acele momente. Cris s-a repezit spre copiii lui si i-a ridicat in brate pe amandoi de-odata. Bucuria celor doi printisori din bratele puternice ale tatalui lor ne-a facut sa zambim. Huh! Cris va fi bine deocamdata...

Eva a fost cea care ne-a readus cu picioarele pe pamant:

- Ramaneti la o cafea, nu? Intreba ea, privindu-l pe Cris, apoi s-a intors spre Emily.

- Asa am si planuit, sa stii Eva, raspunse Cris, zambind... asezandu-se cu cu cei doi copii in brate, urmarit atent de Emily... Hm! Mili il analiza atent... La fel cum facuse in acea prima zi de dupa nunta lor... Da... Emily va avea grija de barbatul ei... Si, da... Barbatul ei nu concura acum cu afectiunea ei... Barbatul ei nu era pe locul doi... Era acolo sus de tot... Stiam ca ea va avea grija de sufletul lui... si va fi atenta la orice alunecare a sufletului lui...

- Vezi, Emily? Ti-am spus eu ca mie nu imi va face nimic!

Astea mi-au fost primele cuvinte dupa ce Eva a disparut in bucatarie. Emily nu a apucat sa imi raspunda. Cris s-a intors spre ea, incruntandu-se usor: