INGER DIN DEMON

4

Vai! Vai! Vai! Ce urate lucruri! Sarmana Emily! Da! Asta poate fi un motiv foarte bun sa omori pe cineva! Auzi ma! Sa ii ceara bani! Hm! De aceea nu a vrut Cris sa pastreze obiceiul furatului miresei... „Negocierea" rascumpararii ei, i-ar fi amintit de tatal miresei... Chiar ca e de mirare ca prietenul meu l-a lasat in viata. Nemernicul ala ar trebui sa-i multumeasca fiicei sale, pe care el a vrut s-o scoata la licitatie, pentru ca mai traieste! Doar faptul ca e tatal Emilyei a contat pentru Cris! Si, da! As fi vrut sa merg eu sa bag groaza in el! Oh! Ce as fi savurat fiecare moment! L-as fi facut sa-i linga talpile fetei sale! E de mirare ca Reyn nu a facut-o! Da! Autocontrolul lui a fost pus la grea incercare in acea zi!

- Da, frate, femeia mea a avut o copilarie de cosmar... Am aflat atatea din copilaria ei... fara ca ea sa stie ca am facut-o... Ea nu-mi spune... Mereu ocoleste subiectul... dar stiu ca il uraste... si nu vrea sa-l vada...

Hm! Ce viata! Si totusi, viata asta nu o supuse pe Mili... Nu o transformase intr-un monstru sadic si fara mila... Nu i-a luat din gingasie... din feminitate si din magnetismul ei puternic...

- Hm! Asta este raspunsul! Si tu si ea aveti asta in comun... De aceea v-a adus soarta impreuna... am remarcat eu. Pentru ca da! Amandoi aveau tati dar niciunul nu voia sa stie de ei. Asta ar fi putut sa ii apropie suficient de mult...

- Dar nu asta a fost motivul, frate! Iubirea ne-a adus impreuna... Nu ura fata de tatii nostri! Tu stii foarte bine ce efect a avut ea asupra mea, din prima zi! Si cat de disperat am fost. Din prima clipa!

Aici avea dreptate! El habar nu a avut cine e Emily si cine e tatal ei, la fel cum Emily habar nu a avut in acel moment ce simte Cris pentru tatal sau. In acea prima zi, cu siguranta, Eva nu i-a spus amanuntul asta... Probabil iesise mult mai tarziu la iveala... Cris a fost de-a dreptul nebun din pricina ei, inca din prima zi!

- Ai fost total intors pe dos, am recunoscut eu, zambind amintirii unei nopti intregi de intrebari obsesive, apoi am continuat, la fel de vesel: - Dar a meritat. Uite unde ati ajuns! Si ai dreptate! Nici eu nu ma las fara nunta! Vreau sa am emotiile voastre... Nimic nu este mai de vis decat sa-ti tii mireasa de mana si sa va jurati credinta vesnica... A fost cel mai tare moment din nunta voastra... Mie asta mi-a placut cel mai mult.

Si nu am exagerat. Momentul juramantului a fost, de departe, cel mai emotionant moment... De aceea faci nunta! Sa juri in fata Divinitatii ca iti vei iubi perechea pana la moarte... pacat, insa ca multi uita acest juramant de indata ce pasesc peste pragul bisericii... Pacat...

- Si mie! A recunoscut si el. Hm! Si daca te gandesti la vorbele lui din primele zile petrecute impreuna. Cum vorbea el despre divinitate... - Pentru momentul asta am riscat o cearta urata cu ea... Pentru momentul asta am facut atata pregatire... si atata harababura... Dar a meritat!

Of! O cearta urata! Nu ii vad certandu-se, insa si ei, totusi, sunt oameni, cu vointa si cu personalitate, si cu idei, si cu vise... Oameni ce nu pot vedea lumea cu aceeasi ochi. E si normal sa existe divergente... Dar o cearta urata! Cris nu se stie certa! Cris ridica pumnul! Cris se impune! Insa nu cred ca a facut-o si asupra Emilyei. Asa ca sunt sigur ca a fost o situatie greu de gestionat, care va ramane in mintea prietenului meu. Insa ultimele lui cuvinte m-au linistit. A meritat! Ei, de data asta, incapatanarea lui a dat rezultatul dorit.

Aici am ajuns cu discutia cand am vazut-o in capul treptelor, emotionata, imbujorata si dulce... Era atat de feminina fata asta! Acum ca nu mai era ascuns de farduri, chipul ei mi-a amintit de prima zi in care am vazut-o... Cata diferenta de expresie!

Acum era fericita! Atunci era plictisita!

In cateva minute am ajuns la poarta Evei. Din momentul in care am coborat din masina, le-am auzit hohotele de ras. Buna dispozitie razbatea dincolo de gardurile gradinii. Se auzeau mai multe voci vesele... si din nou hohote. Auzindu-i, mi-a venit si mie sa rad... Am auzit si glasul Evei... Mmm! Asta m-a facut sa am tendinta sa intru cat mai repede in curtea ei. Voiam s-o vad acolo, in elementul ei.