INGER DIN DEMON

IMPLINIRE

- Salut, frate! Felicitari! Cum se simte ea? Am inceput eu in forta. Stiam ca intreband de Emily, el se va bucura si mai tare... Stiam ca fericirea ei era prima in mintea lui...

- Acum este fericita, raspunse el, si parca l-am vazut in fata ochilor, zambind larg, asa cum o facuse la nunta, inainte de a aparea tatal lui sa ii strice cea mai frumoasa seara... Vocea lui era fericire pura... Vocea lui era mandrie pura... Vocea lui era exaltare pura... Auzi la el! Gemeni! Sara i-a trimis doua sufletele...

- Asta chiar ca trebuie sarbatorit. Venim la voi! Nu azi ca trebuie sa-mi strang sculele si piesele de la motor, dar maine suntem la voi! Pune berea la rece. Oh! Cris, e o veste extraordinara! Doi! Mi-ai luat-o inainte! Vei avea doi copii! Tare de tot! Ne vedem maine. Du-te la ea, tine-o in brate, Cris! Aveti nevoie unul de altul!

Entuziasmul lui m-a cuprins si pe mine... Am fost si eu la fel de fericit ca si Eva cand m-a strigat de la geam. Doi copii! Cris s-a miscat repede... Cum oare a convins-o, totusi, sa mai incerce sa aiba copii, dupa tragedia asta inspaimantatoare? Dupa ce ea aproape a innebunit... iar el, aproape ca s-a distrus asteptand-o...

Normal ca l-am trimis la ea... Normal ca l-am sfatuit sa o tina in brate... cu toate ca nu era nevoie de sfatul meu... Doar stia si el ca ea are nevoie de cat mai multa afectiune acum... si cat mai multa ingrijire... Nu cred ca tocmai Cris sa aiba nevoie de sfaturi... cand isi iubea sotia mai mult decat orice in lumea asta...

M-am intors spre Eva si am privit-o lung:

- Un miracol, exclama Eva.

- Da, Eva, un miracol! Nu m-am gandit ca Emily va mai incerca vreodata sa ramana insarcinata ca sa aflu acum ca ei vor avea gemeni.

- Eu ti-am spus ca nu are cum sa nu mai incerce! Emily trebuie sa fie mama.

- Dar atat de repede dupa tragedia prin care a trecut? Eu, sincer nu as mai fi incercat! Oricum as fi lasat sa treaca ani pana sa mai incerc odata... Sper, doar sa nu fi fortat Cris! Daca Emily a ramas insarcinata accidental sau doar pentru ca Reyn a dorit asta, eu nu ii vad bine...

- Edi, tu te auzi ce vorbesti? Serios acum! Tu nu l-ai auzit cat de fericit era la telefon? Imposibil sa nu isi fi dorit si ea copiii. Tu chiar crezi ca ar face impotriva vointei Emilyei si sa se si bucure de asta? Doar nu e o mama surogat, sa ii poarte copiii, doar pentru ca el sa devina tata. Emily nu ar face asa ceva! Iar Cris nu ar risca sa o piarda... Daca ar face asta, ar pierde-o definitiv... Iar el stie asta...

- Dar, totusi, Eva! Emily a spus clar ca nu isi mai doreste copii! A spus-o, acum, dupa ce s-a externat...

- Asta a fost acum trei luni! In trei luni Cris a avut suficient timp s-o convinga ca ar fi bine sa mai incerce...

- Indiferent ce au facut, e totusi un miracol! Am concluzionat, incantat de situatie... refuzand sa ma mai gandesc ca e mult prea periculos pentru Emily si implicit pentru Cris daca se intampla ceva cu sarcina asta. Refuzand sa ma gandesc ca daca prima sarcina nu a fost dusa pana la capat exista riscul sa nu poata duce pana la capat aceasta sarcina... Oh! Doamne, ajuta-i! Nu ii lovi din nou! Merita sa se bucure...

Am iesit in curte sa imi reasamblez motocicleta... pentru ca maine sa pot sa ma duc la prietenii mei... Ne vom revedea dupa trei luni bune... Oh! Trei luni si o saptamana si cateva zile, mai exact... Hm! Nici nu am simtit cum trece timpul... De cand a venit pe lume David, parca totul se misca pe repede inainte...

Nu am mai putut sa ma concentrez pe remontarea motorului, la motocicleta... cand gandul imi era la Emily si Cris. Gemeni! Insa nu am putut sa nu observ unele deosebiri intre ziua asta si ziua in care Emily ne-a anuntat de prima sarcina... Erau cateva... Eva mea nu mi-a sarit in brate la fel de entuziasmata... S-a bucurat si acum... foarte tare... insa nu a fost aceeasi reactie... A fost mult mai rezervata de data asta... Probabil, se gandea, la fel ca mine, ca Reyn fusese cel care fortase nota de data asta... din moment ce Emily se hotarase sa nu mai incerce niciodata... Probabil se gandea la pericolul de a pierde si aceasta sarcina, de data asta din motive strict medicale... pentru ca stiam ca daca prima sarcina nu e dusa pana la capat s-ar putea sa nu poata duce nici urmatoarele sarcini... De unde stiam asta? Mama mi-a spus inca in adolescenta... Mereu mi-a spus sa am grija cu fetele... pentru ca le pun in pericol... si sa nu imi bat joc de ele... Cele spuse de mama atunci, mi s-au infipt bine in minte... si au ramas lipite acolo...