12

103 17 0
                                    

Nu am avut mult timp sa ma gandesc la asta pentru ca am auzit vocea blanda a Irinei, care a dat semnalul de plecare, aplecandu-se sa isi imbratiseze fiica, fara sa mai astepte ca aceasta sa se ridice.

- Ar trebui sa pornim. E tarziu...

Ca la un semn, toti s-au ridicat de-odata. Doar Emily a ramas pe scaun cu fetita ei in brate, mult prea obosita ca sa mai aiba puterea sa se ridice. I-am urmarit pe toti pe rand. Cris i-a salutat pe fiecare. Insa am savurat placerea lui cand a vazut cat era de dispreat acum Alex. Acest barbat aproape ca nu a mai salutat pe nimeni. A iesit primul din casa lui Cris fara a mai arunca nicio privire inspre Emily, apoi Cris i-a imbratisat pe rand pe toti cei care fusesera in casa lui si a iesit sa ii conduca pana la poarta.

Din momentul in care, Alex iesise din incapere, m-am ridicat si eu si am fost alaturi de Cris pana ce masina lui Alex a iesit pe poarta si s-a facut nevazuta pe ulita satului. L-am urmarit pe Cris in tot acest timp. Nimeni dintre cei prezenti nu l-a facut sa se incrunte ca si Irina, mama Emilyei. Stiam de ce. Cris se gandea la Maia in acele momente... A imbratisat-o mult mai strans decat pe oricare altul de acolo si s-a lasat sarutat pe obraji de catre soacra lui, in timp ce aceasta incerca sa il convinga sa mearga si ei in locurile natale ale Emilyei.

Dupa ce masina nu s-a mai vazut am decis sa plecam si noi, Emily avea urgenta nevoie de odihna si de ingrijire. Il simteam pe Cris foarte nelinistit si voiam sa le dam timpul sa se regaseasca de acum... Aveau nevoie de liniste si de intimitatea caminului lor... Asa ca am decis sa ii spun si lui ca plecam acasa:

- Cris, mergem si noi... E timpul sa va odihniti...

- Mili e franta... incerca el sa se scuze intr-un fel pentru faptul ca nu incerca sa ne retina. Nici nu era cazul sa o faca... Aveam de acum inainte timp sa ne mai petrecem timp impreuna, pentru ca acum eram sigur ca Cris va fi mai mult timp pe acasa decat in perioada de suferinta a Maiei. Insa altceva voiam eu sa ii cer in acel moment. Erau amandoi pe muchie. Ea sfarsita de oboseala si cu febra mare, el obosit si suparat si nervos pe sotia lui pentru cele ce ea le-a hotarat singura, fara sa il consulte pe el si mai ales pentru ca isi daduse seama ca Emily exagerase peste masura cu atitudinea ei protectoare, ceea ce pe Cris il enervase la culme. Stiam asta din momentul in care isi daduse seama ca Emily nu isi pusese la san copiii, ci alesese sa fie cu el... Voiam cumva sa aplanez reactia lui la toate astea asa ca am ales sa il corectez bland:

- Nu doar Mili e franta, Cris. Si tu esti! Amandoi aveti nevoie de odihna... Venim maine pe aici... Vreau sa ma asigur ca voi veti fi bine... Sa nu indraznesti sa te certi cu Mili!

Cris m-a privit uimit de ultimele mele cuvinte. S-a incruntat si a strans buzele apoi fara sa isi descreteasca fruntea m-a intrebat socat:

- De ce sa ma cert cu ea?

- Pentru zilele astea... am incercat eu sa-mi explic sfaturile... insa Cris nu era dispus la sfaturi. M-a privit din ce in ce mai intunecat si mai suspicios:

- Eduard, imi ascunzi ceva? Stii ceva ce eu nu?

Vocea lui Cris ar fi tunat daca nu s-ar fi gandit ca Emily ar putea sa il auda si nu era in starea in care sa mai suporte noi tensiuni in casa.

- Stiu doar ca, te cunosc foarte bine... Stiu doar ca, o cunosc si pe ea... Stiu doar ca, ai impresia ca sotia ta este neascultatoare...si ca ai impresia ti-ai pierdut autoritatea...

Astea au fost cuvintele mele. Asta era adevarul. Il cunosteam pe Cris foarte bine, de ani de zile. Stiam de ani de zile ca era un protector innascut ce nu va acepta acest sacrificiu din partea sotiei sale pe care o iubea enorm si pentru care el se temea acum. Stiam de ani de zile ca el avea nevoie sa detina controlul absolut in orice... Ceea ce nu se intamplase acum. Emily preluase controlul... Insa aveam dreptate... El doar avea impresia ca Emily nu a ascultat de el... Emily a facut totul doar pentru el... Da... Facuse si ea greseli. Ar fi trebuit sa isi rupa cateva minute ca sa isi alapteze copiii daca nu ar fi vrut ca Reyn sa isi dea seama de sacrificiul ei... Aici gresise ea. Nu s-a gandit la reactia copiilor si ca aceasta reactie o va trada pe ea.

INGER DIN DEMONUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum