Capitolul 15-Pe atunci...

4.3K 231 1
                                    

Sofi pov. :
WOW...nu mi-am dat seama cat de bine pot sa dorm în canapea. După ce mi-a dat voie sa ma plimb prin toata casa, am explorat tot. Când zic ca mi-a dat voie nu glumesc. Fiecare camera, hol...Tot. Cel mai mult mi -a placut in camera armelor. Are acolo un muzeu al armelor. Am adormit in cele din urma. Roberto mi- a dat voie sa îmi aleg o camera. Dar am ales sa dorm pe canapea in fata televizorului. Camerele nu au TV. Asa ca ...
Roberto pov.:
Îmi e atât de cunoscuta. Îmi place sa o privesc pe ascuns cum doarme. Nu vreau sa o rănesc. După ce am lasat-o sa exploreze casa, m-am dus in camera mea. Am privit-o pe camerele de supraveghere pana sa culcat pe canapea . E dimineata. Ma aranjez si merg in sufragerie. O gasesc uitandu-se la desene animate. - Ce mai faci ?o întreb
- Bine! Tu?
- Iti place casa?
- Da! E interesanta. Cel mai mult îmi place camera armelor.
- Apropo cum te numeste? Tot numele tau care e ?
- Sofi Dark.Dupa o secunda isi dă o palmă de toata frumusețea.
- Sofi Dark? Tu esti ? Ma mai ti minte?
Sofi pov.:
Nu cred ca nu mi-am dat seama mai devreme. Aceleasi trăsături. Spun:
- Sem ?el da din cap. Nu cred ce diferit arăți. Pe atunci nu iti plăcea numele Roberto.
- Eee. .. Vremea a trecut.

Stiu e scurt! Nu va faceti griji o sa poster încă unul mai lung azi. Asta l-am facut pentru Magda, o prietena foarte foarte buna ( ea sa luat Wattpad azi.). Ii dedic ei capitolul asta. Nu îmi i-au rămas bun ca stiu ca mai voi posta in seara (noaptea) asta.

Sora unui criminalUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum