Sora unui criminal

Capitolul 102-Ultimele cuvinte?!

Sofi P.O.V.:
-Al treilea a iesit!ma anunta Arthur.
Adica ala care o luase in fata ca retardul e mort. Am rămas eu cu Alex...ce coincidenta de nume! Ies din clădire, in acelasi timp cu el. Dar se pare ca am fost cam lenți, ca ajungem doar la jumatate din trenul? Locomotiva, nea! Aia! Ce o fi! Trebuie sa ajungem in fata lui rapid! Bag viteza, dar se trage. Gloanțele lovesc fierul care va ceda curând. Arthur încearcă sa tina parca geamul sa nu cadă. Iar eu...simt o căldură extremă genuine din fata. O scânteie de foc imi atinge fata. Ma dau cat de in soate pot cu corpul, iar mâinile le pun in partea de jos a volanului. Ah! Nu vad nimic in afara de foc. Accelerez. Ma las in jos ca focul sa nu ma atingă, si ma ridic după o secunda. Am trecut de aruncatoril de foc al masinii! Yey! Mai accelerez, cu riscul stiut ca nu voi mai putea încetini si...ulei! Nu ajunge ca gloanțele vor pătrunde prin fier, mai trebuie si sa dea cu ulei ca sa pierd controlul. Si nu l t pune nici frana! A dracului esti Aishe! Dau de volan iar masina face o întoarcere de 180*, si după câteva secunde mai face una. Bogdan imi zice intr-una sa incetinesc, la fel si Arthur. Dar...nu pot! Dramele sunt tăiate! De ce nu le zic? Pentru ca nu vreau! Mai accelerez un pic si reusesc sa trec de locomotiva asta nenorocită! La fel si Alex a reusit. Din spate parca suntem impinsi din cauza gloanetelor trase. Ne apropiem masinile pe mijloc.
-Ce vrei sa faci? Intreaba Arthur cam speriat.
Ne apropiem, astfel încât sa trecem amândoi cu cate o roata pe capul-de-mort din mijlocul drumului. La o secunda se ridica peretele, iar locomotiva da fix in el. Hihihi! Am scăpat! Ne îndepărtăm masinile si fix acum trecem in ultimul tur. Aishe observa cursa din "biroul de observatii"asa cum l-a numit. Este o camera cu care are un fel de balcon, foarte mic si ea sta acolo. Se uita la mine crucis, iar eu ii zambesc. Vreau sa trec prima linia de sosire! Accelerez la maximum! 1500 cai putere! O vad pe Aishe zâmbind, cu colțul ochiului când trec pe langa cu masina. Celalalt e in urma. Trebuie sa scap de Arthur! Nu vreau sa pățească si el ceva! Nu ca mi-ar pasa asa mult, dar nu vreau si alți pîini in jocul meu.
-Bogdan, restaurează schitele masinii!spun simplu.
Pot sa spun ca face o fata "de ce?", dar tace si face ce i-am spus cuminte. Schitele masinii sunt....Schitele masinii! În timp real! Deoarece fiecare masina are un sistem ce ii merge, si ce nu.
-Saruti din masina!spune serios. Acum!
Eu prefacandu-ma ca nu stiam deja de ce, si cu Arthur ne uităm unul la altul cu o fata gen "de ce?".
-Dramele sunt tăiate! Iesiti acum, pana nu e prea tarziu!Mai repetă o data.
Copilotul meu si cu mine facem un schimb de priviri semn "ok ", iar el sare. Eu ma prefac ca vreau, dar imediat ce sare el, ii închid portiera si ma asez comod la locul meu, accelerand iar.
-Sofi!imi atrage atentia Bogdan. Iesi!
-De nu?il sgidez eu.
-Sofi! Daca nu faci asta cine stie ce mai a pregătit Aishe?!
-Daca nu risc, nu castig!spun parca nepăsătoare. Arabia va castiga si anul asta, de nu...masina imi e mormânt!spun serioasa si parca in sec, sigura ca nu voi pierde asa ca sa ma lase in pace.
Vad deja linia de sosire. Stati! Pe mana imi curge un fel de lichid. Fuck! E benzina! Cum mi-am dat seama? Subtil, am frecat-o in mana.
-Ultimele cuvinte?intreaba cu glas triunfator Aishe.
-Ultimele cuvinte sunt pentru prosti, pe moarte, care nu au avut ce spune in timpul vieții!spun serioasa si ma uit spre ea.
-Sofi...?intreaba Bogdan.
Trec de linia de sosire! Yey! Artifici isi fac aparitia. Confeti aruncat. Dar eu nu pot iesi din masina. Ah! Scurgere de ulei! Tot uleiul e pe roti acum, si am pierdut controlul oficial.
-Sofi!aud strigandu-ma mai multe voci.
Eu zâmbesc stins. Când vreau sa îmi largesc zâmbetul, privesc spre cer iar din când imi largesc zâmbetul curge sânge. Deoarece un curent extrem de puternic electric imi cuprinde corpul. Pot auzi parca la kilometri distanta voci cere imi strica numele. Incerc sa ajung sa deschid portiera. Ochii mei s-au mărit la maximum. Din gura iese la sânge. Si la spate, pot sa sunt sânge le curgând pe pielea mea, la fel si la picioare sa mâini de asemenea. Reusesc sa deschid portiera, dar ...cad! Pur si simplu vad din masina fix când curentul electric face cunostinta cu benzina! Masina explodează pe mine propulsandu-ma intr-un perete....ah! Am obosit! Dar...trebuie...tre....tre... trebuie sa...Ma...sa ma...raz... raz...razbun...

Sofi a murit? Voi ce credeti? Nu stiu de ce dar nu prea mai am chef de vorba! Apropo! Ce fani sunteti voi? Chiar nu imi ziceți ca am gresit numărătoarea? Asta e! Cine mai nunara? Apropo! Sa va uitati la capitolul anterior (101) ca am inceput sa vorbim ca retarzi...no! Da distractiv! Daca vreti sa radeti, cititi-le! Serios! Aia e satra mea si daca vreti sa venim si la cărțile voastre....daca vreti va zic cum ne puteti aduce la ale voastre! Apropo! Mai mulți mi-ati cerut, dar am zis nu...vreti sa va recomand carti? Adica mie îmi place o carte vi-o recomand vouă? Vreti? Sa imi spuneti! Si ajutati-ma sa botez capitolele mai vechi! În fine! Nu prea mai am chef de multe.. la mine e 01:16! Noapte buna! Va pup! Si sa lăsați un comentariu ca ne certam daca nu gasesc nici măcar la asta câteva! Nu va dau eu condiție ca daca nu lăsați, nu postez, dar lăsați pentru ca imi place sa vad parerile altora! La mine s-a facut 01:18! Noapte buna din nou! Iar va pup!