Sora unui criminal

Alt capitol

Sofi Dark P.O.V.:
Soarele răsare cu speranțele unei noi zile alaturi. E frig pe balcon, dar suport! Cafeaua ma mai încălzește. Ăstia se pregătesc de scoala. Eu nu ma grăbesc. N-am chef de liceu! La ce ma ajuta? Stiu destule! Mai bine e pe strada...ca strada poate fi scoala, dar scoala niciodata strada! Prima ora am mate cu George! De ce ii zic pe numele lui? Simplu! Ne cunoastem acum. In vacanta de vara am mai fost in tabără câteva săptămâni si se pare ca aproape toți profesorii mei sunt criminali! Ho...trebuie sa ma îmbrac! Ma ridic domol in picioare si intru in casa. E asa frumos afara încât imi investesc nasul când intru la caldurica. Norii sunt încărcați de fulgi . Aici minge in continuu de doua zile si va continua. Imi iau colanti negri, bluza alba mai lunga si o camasa rosu cu albastru in cadouri mai mare cu un număr deasupra, fara sa ii închid nasturii. Imi iau si geaca captusita, caciulita, fumatul si mănușile. Imi pun intr-o geanta doua pixuri si câteva caiete. Ma incalt cu cizme de piele in care bag telefonul si gata! Ies din casa linistită. Aerul este mai curat ca in restul zilelor. E mai frig, dar mai bine. Zăpada se bate sub picioarele mele. Vreau sa ating un fulg cu limba si reusesc. Neaua se topeste usor când da de căldură corpului meu. Imi iau motocicleta neagra din garaj si plec spre închisoare! Pardon! Liceu! Nu vreau sa ajung repede. Dar accelerez din pura placere de a simti viteza. Ah! Sunt atat de gingasi fulgii de omăt. Cum vântul ii ia in valsul lui, dar după aceea ii lase sa isi continue drumul. Imi sustrag atenția cu fulgii si asa ajung la liceu fara sa imi dau seama. E jumătatea orei. Merg linistită pe hol, dandu-mi catiula, fularul si mănușile jos. Intru fara sa bat. Ma asez de parca ar fi ceva normal sosirea mea la jumătatea orei.
-Sofi Dark!zice serios George.
-Asa ma chema!spun si ma asez la locul meu.
-Vino aici!imi striga el.
-De ce?il intreb plictisită.
-Ooo!se aud soaptă în clasa.
E na! Ce dracului se mira ăstia? Poate ca e prima data când ii dau replica unui profesor, dar ce se mira asa?
-Ca vreau sa vorbesc cu tine!imi explica George.
-Si daca eu nu vreau?il intreb.
-Treci aici! Sau iti pun 3 in catalog!Ma avertizează.
-Bine!spun oftand exasperantă si ma ridic.
Stau in prima banca de la fereastra, deci ma ridic fac trei pasi si gata! În fața lui!
-Pot sa stiu si eu de ce ai întârziat?intreaba cu subînțeles.
-Da!ii raspund simplu.
-Bun! Cere-i motivul?intreaba văzând ca tac.
-N-am avut chef sa ma grăbesc!zic simplu.
-Lectia o stii? Tema ti-ai facut-o?intreaba de parca i-ar fi mila de mine.
-Ce lectie am avut? Si nu stiu...cred!raspund dând din umeri.
Un ciocanit puternic se aude. George striga tare un "intra". Pe usa intra...o, nu! Ce dracului vor?!

Hei! ...is cam...trista? Nu! Furioasă? Nu! ...confuză! Da! Asta e sentimentul! Adica ati vazut comentariul de acum doua capitole? Eh, parca mi-a dat cineva o palmă! Vreau sa imi spuneti SINCER parerea ! Hai ca vine si ziua mea! Hai ca termin si cartra! Hai ca la mine e 01:34! Hai noapte buna! Hai ca va pup!