Sora unui criminal

Capitolul 22-Clanul 13 (2)

E in continuare:

După ce gorilele alea il leagă, era rândul meu sa il chinui. Ma îndrept hotărâtă spre panoul de control. Apas pe un buton verde si trag de o maneta. Fara milă l-am privit pe bietul om. Era legat cu un soi de sfoara foarte subtire. Acesta a inceput sa se strângă. Omul începuse sa urle ca handicapatul, de durere . Sfoara fiind subtire, cu cat se strângă si întindea mai mult cu atât mai rău il tăia pe bărbat. Sfoara ajunsese la maximul suportabilitati. Bărbatul avea venele tăiate, din cauza sforilor, dar era încă viu si urla, nu gluma. Sfoara a continuat sa se strângă. Pur si simplu, sfoara ajunsese cu taiatul pana la os! Si osul ceda, desprinzandu-se de corp. Mâinile (ce mai ramasera din ele, deoarece sfoara ținuse cat de cat mana intreaga , dar...) atârnau. Picioarele ( aceeasi treabă ca la mâini ) erau pe jos. Iar trunchiul cu capul erau pe podea, aproape de picioare, in cea mai mare baltă de sânge. Din locul unde începeau membrele încă curgea sange. Dar nu eram înfiorată, mai de graba...mândră! Nu stiu de ce, dar...eram. Ceilalți oameni din celula (care era deschisa , deoarece g orilele alea nu o mai inchisera ) începură sa se agite. Ma aflam chiar langa peretele celulei. Langa mai stăteau doi oameni, nu-i băgasem in seama pana atunci. Dintr-o data unu ma apuca de par si trase in celula. Ca sa îmi dea drumul il lovesc in...acel loc. Prea tarziu! Eram deja înconjurată de vro aproximativ 5 bărbați.
Eram întoarsă spre ala care ma tras de par. Din spate am simtit cum vine un pumn, dar m-am întors la timp. I-am prins pumnul in palma mea strâns si l-am aruncat in spate cativa metri. Am scos 2 pumnale. Asta i-a facut pe bărbați sa se retragă. Dar eram atât de nervoasă (De obicei asa sunt cand sunt atacată ) ca incep sa-i atac.Doi au încercat sa fuga in celula de vizavi , care era goală si deschisa. Am aruncat unul din pumnale stil bumerang (e scris corect?) si le-am tăiat capetele. Pumnalul s-a întors la mine. 2 morți ramasera 3. M-am întors cu fata catre cel care se afla langa cadavru ( ce mai rămăsese ) . Omul era in genunchi si implora mila (era ala care m-a tras de par). Dar nu i-am oferit nici cea mai mica urma de mila. I-am dat un picior in burta si cap, ridicandu-l in picioare cu spatele la perete. Pumnalul din mana dreapta l-am înfipt in.. în. ..perete , fix langa umărul lui stâng. I-am vazut ușurarea de pe față, iar după aceea am inceput sa trag in jos dreapta pumnalul, atât de adânc ca zgariam peretele , iar cu mana ii simteam hainele. Iar pumnalul avea 20 de centimetri lungime. Vă dati seama! Bărbatul a urlat de durere, dar scurt deoarece ...il trăisem in doua! Dar nu m-am multumit cu atât. Am înfipt pumnalul din mana stanga in piciorul stâng al omului si tot a partea inferioară a omului am aruncat-o cat casa in peretele stâng in spate, iar cu pumnalul din mana dreapta il înfig in fata si ii ar un partea si partea asta , dar in peretele din dreapta. Ma întorc cu fata spre intrare. Un bărbat stătea in dreapta , iar celalalt in stanga. Avem pe față o expresie criminală. Ma-m năpustit pe cel din dreapta. L-am impins cu spatele la perete si i-am înfipt pumnalul din mana stanga in ochiul stâng , dar nu foarte adânc ca sa nu ating creierul. A urlat, iar eu cu celalalt pumnal i-am tăiat nasul. Mai trebuie sa zic ca urla in continuu?! I-am scos pumnalul din ochi( care a cazut imediat) si i-au tăiat urechile. Si ca mutare finala, i-am băgat pumnalul din mana dreapta in cap, si pe cel din stanga in inima.După vreo 2 secunde, mi-am scos pumnalele din om si m-am năpustit spre ultimul. Pe acesta cu un pumn in fata l-am întins pe podea. M-am pus pe genunchii si l-am facut bucăți! L-am ciopartit si i-am aruncat organele, oasele, pielea prin toata celula, dar si cu sângele am avut treaba. Am maniu toți pereții cu sângele lui. După ce am terminat cu asta l-am facut la fel si cu cel desfigurat si cu ce a mai rămas cu ala care ma tras de par. Stiu! A fost un act pot sa spun chiar terorist,dar...acum Pe bune! Ati fi facut la fel, nu? Când cineva te ataca e corect sa-l faci bucatele, am dreptate? I fine! Faza e ca nu m-am oprit am aruncat o privire scurtă Sefului. Acesta sa uitat la mine ceva gen " Fa-ti de cap!". Ei bine, chiar asa am facut. M-am dus si in celula de vizavi unde se aflau cei cu capetele tăiate. Le-am tăiat ca la varza corpurile si le-am inprastiat rămășițele prin celula. Capetele le-am lăsat asa cum erau. Nu stiu de ce. Când am terminat "distracția" m-am dus in fata Sefului, care se uita ca boul de uimit la cele doua celule cu victimele mele. Am spus, trezindu-l din uimire:
-Mersi de distractie!
Of! La auzul vorbelor mele, iar se uimise.
- Wow! Nu am mai vazut o fata ca tine! Esti bine primită in clanul 13! Bine ai venit, fata mea! Câți ani ai?
A spus Seful mândru! Ma mirat întrebarea lui, dar nu am lăsat sa se vadă, si am mințit :
- 18!
Anul trecut arătăm exact ca acum. Doar ca anul trecut aveam 1,70 înălțimea.
-Wow! Cine te-a invatat sa ucizi, draga?a intrebat Seful cu un zâmbet uimit si mic pe față.
- Părinți mei au fost criminali, pana cand au fost onorați,am mințit eu.
A zâmbit si mi-a facut semn sa-l urmez. M-a dus din nou in camera unde fusesem biciuita, iar după intr-o camera uriașă, cu multe mese.
-Acesta este camera de mese. Sute si schimbate si vin-o aici in 5 minute!Începe cina.
O gorila ma conduce pana la o usa de lemn. Intru înăuntru si observ ca este ca o camera de hotel. Avea un pat, un dulap, o noptieră , o baie proprie si atât. Sărac hotelul. Ma duc la dus. Nu stau mai mult de 1 minut. Doar mi-am curățat rana de pe spate si am bandajat-o la loc. M-am uitat in dulap si am vazut ca era plin de haine. Îmi aleg o pereche de blugi scurți si o bluză alba mai larga, lunga ca sa nu se observe bandajul . Am luat o pereche de sandale scurte, si am coborât jos.

Chiar imi doresc sa fie mai lung, dar mi-e somn! De obicei ma apuc sa scriu la 00:30, dar azi nu am avut dispoziția necesara si m- am apucat la 1:10. Stiu ca nu pare o diferenta atât de mare pentru voi, dar pentru mine e obositor. Oricum am scris peste 1100 de cuvinte la capitol, deci sper sa va ajungă pana maine. Scuze: de greselile gramaticale, ca poate e plictisitor si ca vi se pare scurt. Îmi doresc sa scriu mai mult, dar e prima data cand mi se face somn la ora asta si vreau sa dorm. Ii dedic capitolul lui SandraMaria359 . Daca vreti dedicație scrieti-mi un comentariu sau la privat. Ma simt putin obligată de constiinta sa-i multumesc lui crinabyanca40(care deja i-am dedicat un capitol, dar daca mai vrei unul spune-mi ) pentru ca ma susține sa continui cartea , dar si lui SandraMaria359, la fel, pentru sustinere. Ati vazut de ce e in stare Sofi, asa ca răspundeți la intrebare, daca nu vreti sa ajungeți pe lista ei! Lăsați, va rog, un comentariu daca va placut, daca nu va placut, de ce nu va placut, ce ati vrea sa mai apara in carte. Vreau sugestiile si idile voastre. Stiu ca este cartea mea, dar vreau sa va placă asa ca vreau sa vad ce va place sa citiți mai mult. Este ora 3:25. Noapte bună! Va pup!