Sora unui criminal

Capitolul 67

Sofi P.O.V.:
Il las sa urle in pace câteva minute. Te pomeneste ca ramane si fara voce! Începe sa se mai liniștească.
-Cine esti?il întreb rece.
-A..lex! Fra...tele tau!raspunde printr-e suspine, gafaieli si toate cele.
-Alex nu ar face niciodată asa ceva!spun la fel de rece.
Ma apropi de el, si il apuc de gât.
-Cine esti?mai întreb o data, de data asta maraind.
-Sti cine sunt!raspunde soptit, încercând sa ia aer.
Ii dau drumul când simt ca e la limita. Iau un pumnal si incep sa il desenez pe piept. Dar nu usor asa cum mi-am facut eu. Ci dur...mai adâncă tăietură si mai mare. Ii fac asta pe tot abdomenul. El încearcă sa fie puternic, doar oftează si respira greu. Incep sa ma plictisesc de urletele lui. Nu mai merita sa trăiască viata asta. Merg in spatele sau si bag pumnalul in pielea sa, trăgând in jos, adica : il jupoi de viu! El nu mai face fata dureri si începe sa urle, si pot simti ca o lacrimă i-a părăsit ochii. Il jupoi pana unde pot, deoarece scaunul are spătar si e legat de el. Deci oricat l-as cocosa, tot nu pot tot spatele. Ii jupoi o buna bucata din piele si de pe mâini, si abdomen. Raulete de lacrimi curg alert pe obraji lui. Ii jupoi si un strat subțire de piele de pe fata. Ii tăi urechile si nasul!
-Ultimele cuvinte?il întreb mulțumită.
-Imi pare rau! Te iubesc, surioara!spune soptit.
-Mincinosule!spun plina de ură. Esti doar un criminal fara suflet! Ca si mine...acum, iti dăruiesc o noua viata! Viața ta vesnică, deci nu vei mai putea scapa din ea. Adio!spun race.
Ii scot ochii. Si ii tăi venele mâinii. Il las asa. După un minut, țipătul încetează. Inima lui se opreste in loc. Sângele il părăseste. La fel ca sufletul. Atunci când omori pe cineva, nu ii opresti viata, ci ii daruiesti lui o viata noua, iar Lui Dumnezeu un nou suflet in împărăția Lui. Chiar daca te vinzi Diavolului făcând asta! Asta ma invatat Derek! Dar eu adaug ceva: Atunci când o faci, scapi pământul de o persoana inutilă! De ce sa il las sa traieasca? Puteam sa il las sa moară de foame sau de nesomn, dar ar fi durat. De ce nu as scapa de un idiot mai repede? Nu am motiv! Ies si observ ca Ivy e langa usa, vorbind cu cineva.
-Sefa!spune Ivy si imi da telefonul.
La telefon este Bogdan cu toti aia in fundal.
-Sefa!spune bucuros Bogdan.
-Aia-s eu!răspuns eu amuzată. Ivy, prendersi cura!spun eu.
Asta inseamna "Ivy, ocupa-te!" in italiana. Da, stiu si italiana!
-Pe unde sunteți?il întreb pe Bogdan.
-La Paris!imi răspunde. Tu?
-In Sicilia!
-Ce vrei sa faci?
-Mmm...merg acasa! Sa îmi iau lucrurile si sa ma mut in casa noua! Si după...ne întâlnim in Irak?il întreb relaxată.
-Desigur, Sefa!aprobă el. Alte ordine?
-Nu! Distreaza-te si tu!ii sugerez.
El zâmbete stins.
-Esti liber!spun serioasa, intelegandu-l.
De când a murit Derek...el nu prea sa distrat...a stat retras si munca a devenit activitatea principala. El afirmă din cap si eu inchid.
-Ivy!spun tare si ea isi face aparitia de nu stiu unde. Am plecat!
O îmbrățișez si plec spre usa. Toți cu care ma întâlnesc, imi dau prioritate, imi zâmbesc si fac o plecăciune! Urc intr-o limuzina care ma duce la aeroport. Imi i-au un bilet dus spre casa si decolam! În câteva ore ajungem acasa. Eu privesc pe geam. La ce sa ma gândesc...Max! Max...o, Max! Il iubesc, dar...e absent nemotivat. Nu a fost acolo! Nici nu stiu cine e! E prea tarziu sa schimbe ceva oricum! E absent nemotivat! A lipsit...toata viața mea! Dar doua lucruri stiu bine: pot sa am incredere in el si il iubesc! Nu am foarte multe amintiri cu el, dar...in fine! Ma întreb ce mai face gasca. Imi pare rau pentru ei. Dar chiar trebuie ca Andy sa învețe o lectie! Cine se crede sa îmi vorbească asa? Privesc pe geam in continuare.
Am ajuns! In sfarsit! Începeam sa ma plictisesc. O data ce ies din aeroport urc in limuzina pregătită de Bogdan. El a pregătit totul asa cum face mereu. Mergem spre casa gasti. In urma noastra sunt câteva camioane din alea pentru mutări, si mai multe masini cu oameni, care sa ia masinile. Lucrurile mele deja le-au luat, dar au rămas cele lui Derek din camerele mele secrete. Ajung si ma dau jos din masina. Intru in casa cu doi oameni pe urmele mele. In sufragerie o gasesc pe Raluca. Când ma vede i se luminează fata.
-Sofi!spune si sare pe mine, imbratisandu-ma.
-Buna, Raluca!spun cald si ii răspund la îmbrătisare.
-Hai!ii spun când ne despărțim din îmbrătisare.
Mergem la subsol si acolo deschid o camera secretă care iese afara din casa. Aici țin masinile lui Derek.
-Ce?intreaba Raluca.
-I-am păstrat toate lucrurile lui Derek! Dar le țin in camerele mele secrete.ii explic eu.
Deschid usa care duce afara si mai mulți oameni vin si le iau. Sunt in jur de 25 de masini...Tot la subsol mai deschid o camera cu mobilier. Urcam la mine in camera si deschid si camera asta. In ea sunt lucruri mai de valoare...amintiri... Eu si Raluca coborîm in birou. Deschid biroul si intrăm amândouă.
-Si cine va fi noul sef?spun eu căutând printr-e hârtiile de pe birou.
-Sofi, nu pleca! Avem nevoie de tine!se plânge Raluca.
-Deci tu esti noua sefa?spun incercand sa schimb subiectul.
-Sofi!spune serioasa.
-Of!oftez. Uite cum facem! Tu vei fi sefa oficială! Iar eu te voi ajuta cu actele si toate cele. Si vin in vizita de cate ori vrei! Si vi in vizita de cate ori vrei! Eu ma mut, dar asta nu inseamna ca tu nu rămâi prietena mea!
-Nu o scot la capăt cu tine!oftează ea. Bine! Facem asa!
Spune si zambeste. Ii dau harta casei si cheile si ii explic toate actele. Vreti sa vi le explic si vouă? Nu? Asa credeam si eu!
-Bun!spun eu după ce ii explic tot. Asta trebuie sa sti! Daca mai e ceva, suna-ma!spun zâmbind.
-Hai pana la Mia!ma roagă ea.
Mergem pana la Mia si intrăm in camera ei. Doarme! A plâns, se vede pe fata ei. E trista! Ii dau usor un pupic pe nas, care unul pe obraji si unul pe frunte. Ea zambeste usor si pot simti ca se mai linisteste.

Stiu! E scurt! Si întârziat! Sunt cea mai fericita! Cartea este pe locul 5! Doame! Dar deoarece voi asteptări o scuza va voi da! Aseară voiam sa scriu dar am vazut ca sunt pe locul 7, si m-am întristat...glumesc! Dar mi era somn...Plus ca toți m-au luat la vorba! Maine dimineata voi încerca sa mai postez un capitol. Dar vreau sa zic...LOCUL 5! MOR! Va iubesc! Ma întreb daca maine sunt pe 4! Sunteți cei mai tari! Va iubesc! Cine vrea dedicație ? Va dau la toti! Acest capitol il dedic : aliutza4. De ce? Deoarece ea a fost cea care mi-a arătat prima data Wattpad-ul. Daca nu îmi arata ea...acum eu eram pe facebook irosindu-mi viata! Va iubesc pe toți! La mine e 22:52! Noapte buna! Va iubesc! Va pup!